Cancerul pulmonar este în continuare cea mai frecventă cauză de deces oncologic la nivel mondial. În faţa unui diagnostic atât de complex, fiecare detaliu contează – iar unul dintre cele mai importante este natura exactă a unei tumori descoperite în plămân.
de Prof. Dr. Christoph Zielinski, profesor de oncologie medicală şi imunologie clinică, inclus în Top 2% cei mai citaţi oameni de ştiinţă din lume de Universitatea Stanford, director medical al Wiener Privatklinik
Medicii avertizează: e esenţial să ştim dacă o leziune este o tumoare primară nouă sau o metastază provenită de la un cancer deja diagnosticat. Diferenţa nu este doar un detaliu medical. De această clasificare depinde întreaga strategie de tratament – şi, în cele din urmă, şansa de vindecare.
Dacă este vorba de o tumoare primară nouă, există adesea opţiuni de tratament curativ. Aceste tumori pot fi operate, îndepărtate complet, şi pot oferi pacientului o speranţă de recuperare pe termen lung. În schimb, o metastază indică faptul că boala s-a răspândit – ceea ce presupune o abordare complet diferită, una sistemică, cu tratamente care vizează întregul organism: chimioterapie, imunoterapie sau terapii ţintite.
Potrivit unui consens internaţional publicat recent în revista Med, această problemă devine tot mai actuală odată cu creşterea cazurilor de pacienţi care dezvoltă mai multe tumori în acelaşi plămân – simultan sau la intervale diferite. Studiul, semnat de 38 de experţi din 8 ţări, îl are printre co-autori pe Prof. Dr. Christoph Zielinski, oncolog austriac de renume internaţional şi director medical al spitalului Wiener Privatklinik.
Importanţa diagnosticului de precizie în tratarea cancerului
În oncologie, stabilirea clară a diagnosticului – metastază sau o nouă tumoare primară – poate schimba complet cursul tratamentului şi şansele de supravieţuire.
Pentru pacient, această distincţie nu este doar un detaliu tehnic. Este diferenţa dintre o intervenţie chirurgicală curativă, care poate duce la vindecare, şi un tratament medicamentos de lungă durată, care doar ţine boala sub control. „Un diagnostic corect înseamnă tratamentul corect. Iar tratamentul corect salvează vieţi,” reiese din concluziile studiului.
Problema este că metodele clasice – imagistica standard şi analiza histologică – nu reuşesc întotdeauna să facă această distincţie. Leziunile pot arăta similar, iar celulele tumorale pot părea identice la microscop, chiar dacă au origini diferite.
Din acest motiv, tot mai mulţi medici oncologi şi patologi susţin extinderea protocolului de diagnostic. Se recomandă completarea investigaţiilor clasice cu PET-CT, evaluare patologică detaliată şi, tot mai des, testare genetică. Analiza profilului molecular al tumorii poate oferi răspunsuri imposibil de obţinut altfel – arătând clar dacă este vorba de o recidivă, o metastază sau un nou tip de cancer.
Testarea genetică: precizie şi progres în diagnosticarea cancerului
Tehnologia de secvenţiere genetică de tip NGS (Next Generation Sequencing) permite analiza detaliată a ADN-ului tumoral. Astfel, dacă două leziuni din acelaşi organ, de exemplu din plămân, prezintă mutaţii complet diferite – cum ar fi EGFR într-una şi KRAS în cealaltă – e foarte probabil ca ele să fi apărut independent. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o extindere a unui cancer existent, ci despre două tumori primare diferite.
Această distincţie este vitală. Dacă medicii pot demonstra că leziunile sunt independente, pacientul poate fi tratat cu intenţie curativă. Asta înseamnă intervenţie chirurgicală şi, în unele cazuri, evitarea tratamentelor sistemice agresive care nu ar aduce beneficii reale. Cu alte cuvinte, un diagnostic molecular corect poate salva vieţi şi poate reduce suferinţa inutilă.
De asemenea, consensul publicat recent în Med subliniază importanţa integrării analizelor moleculare şi imunologice în evaluarea tumorilor. Leziunile independente au, de obicei, un microambient tumoral diferit, iar structura lor genetică este mai variabilă decât în cazul metastazelor. Aceste diferenţe pot fi puse în evidenţă prin teste avansate şi pot oferi indicii clare despre originea fiecărei tumori.
Mai mult, autorii studiului atrag atenţia asupra unui aspect prea puţin cunoscut: pacienţii cu leziuni multiple care sunt trataţi ca şi cum ar avea o singură boală riscă să nu primească niciodată tratamentul potrivit. Studiul subliniază necesitatea urgentă de a defini clar criteriile pentru identificarea tumorilor pulmonare primare multiple şi pentru a le diferenţia de metastazele intrapulmonare, întrucât această distincţie influenţează direct deciziile terapeutice şi prognosticul.
Pentru sistemele medicale, această diferenţiere aduce şi implicaţii economice: tratamentele personalizate sunt costisitoare, dar pot preveni cheltuieli inutile cu terapii ineficiente. În plus, ele pot reduce povara emoţională şi fizică asupra pacienţilor care, în loc să primească chimioterapie agresivă, pot beneficia de o operaţie curativă.
În 2024, spitalul Wiener Privatklinik (WPK) din Viena, unde activează şi Prof. Dr. Zielinski, a tratat peste 1.000 de pacienţi români, dintre care aproximativ 60% au beneficiat de tratamente oncologice. Mulţi dintre aceştia ajung la spital cu diagnostice incomplete sau incerte, motiv pentru care necesită o reevaluare completă, incluzând investigaţii imagistice, patologice şi genetice.
Cele mai frecvente tipuri de cancer tratate la pacienţii români au fost cancerul de sân, pulmonar, gastrointestinal şi de piele.
WPK colaborează cu peste 300 de experţi internaţionali, unii dintre ei incluşi în Top 2% cei mai citaţi oameni de ştiinţă din lume. Spitalul este în plină extindere, cu o investiţie de 55 de milioane de euro într-o nouă clădire care va dubla capacitatea actuală şi va cuprinde inclusiv un departament pentru oncologia pediatrică.
Fondat în 1871, WPK dispune de 10 centre de competenţă medicală, tehnologii moderne precum PET-CT, medicină nucleară şi singurul centru privat de radioterapie din Austria. Birourile de reprezentanţă din Bucureşti şi Timişoara facilitează accesul pacienţilor români la serviciile spitalului, fără liste de aşteptare.
