Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat, luni, că infecţiile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice sunt în creştere accelerată la nivel mondial, transformând tratamentele salvatoare de vieţi în opţiuni tot mai ineficiente. Fenomenul riscă să readucă medicina modernă la o epocă în care chiar şi o rană minoră ar putea fi fatală.
Un raport recent al OMS arată că, în anul 2023, una din şase infecţii bacteriene confirmate în laborator a prezentat rezistenţă la tratamentele antibiotice.
Creşterea constantă a acestui fenomen compromite eficacitatea antibioticelor de ultimă generaţie şi pune vieţi în pericol, avertizează într-un comunicat Yvan J-F. Hutin, directorul departamentului OMS pentru rezistenţă antimicrobiană.
Bacteriile dezvoltă rezistenţă în mod natural, dar utilizarea masivă a antibioticelor la oameni, animale şi în producţia alimentară accelerează acest proces. Potrivit OMS, bacteriile rezistente la antibiotice - denumite şi „superbacterii” - sunt responsabile direct pentru peste un milion de decese anual şi contribuie la aproape cinci milioane de decese în întreaga lume.
Raportul OMS, care a analizat date de supraveghere privind 22 de antibiotice folosite pentru tratarea infecţiilor tractului urinar, gastrointestinal, a infecţiilor sanguine şi a gonoreei, arată o tendinţă clară: în ultimii cinci ani, rezistenţa a crescut pentru peste 40% dintre antibioticele monitorizate, cu o creştere medie anuală între 5% şi 15%. În cazul infecţiilor urinare, rezistenţa la antibioticele frecvent utilizate depăşeşte 30% la nivel mondial.
Printre bacteriile cel mai des întâlnite se numără Escherichia coli şi Klebsiella pneumoniae, care pot provoca infecţii severe ale sângelui, sepsis (infecţie generalizată), insuficienţă de organ şi deces.
OMS semnalează că peste 40% dintre infecţiile cu E. coli şi 55% dintre cele cu K. pneumoniae sunt acum rezistente la cefalosporinele de generaţia a treia - tratamentele de primă linie pentru aceste infecţii.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că rezistenţa antimicrobiană depăşeşte ritmul progreselor medicinei moderne, ameninţând sănătatea familiilor din întreaga lume. Deşi unele ţări şi-au îmbunătăţit sistemele de supraveghere, aproape jumătate dintre statele lumii (48%) nu raportează deloc date privind rezistenţa antimicrobiană.
Cele mai ridicate niveluri de rezistenţă au fost înregistrate în regiunile Asiei de Sud-Est şi Mediteranei de Est, unde una din trei infecţii raportate este rezistentă la antibiotice. În Africa, una din cinci infecţii prezintă rezistenţă. Situaţia este agravată de infrastructura medicală deficitară, lipsa testelor de diagnostic şi accesul limitat la tratamente eficiente.
OMS atrage atenţia că nu există suficiente teste şi tratamente noi aflate în dezvoltare pentru a combate răspândirea acestor bacterii. Combinaţia dintre utilizarea excesivă a antibioticelor, creşterea rezistenţei şi lipsa de inovaţie în cercetare constituie o „ameninţare majoră pentru viitor”, avertizează experţii.
Raportul complet a fost publicat luna aceasta de OMS şi subliniază necesitatea urgentă a unei acţiuni coordonate la nivel internaţional pentru a evita o criză medicală de proporţii, în care infecţiile obişnuite ar putea redeveni letale.
