Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor, marcată anual la 25 noiembrie, reprezintă un moment de reflecţie şi mobilizare globală împotriva tuturor formelor de violenţă de gen. Aceasta constituie o problemă complexă, cu impact direct asupra drepturilor fundamentale ale omului şi sănătăţii publice. Iniţiată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) în 1999 această zi subliniază importanţa implementării de politici eficiente pentru prevenirea, protecţia şi sprijinirea victimelor (United Nations, 2023).
Violenţa împotriva femeilor se manifestă sub multiple forme – fizică, psihologică, sexuală sau economică – şi poate apărea în familie, comunitate sau online. Aceasta afectează sănătatea, siguranţa şi drepturile victimelor, contribuind la menţinerea inegalităţilor de gen şi limitând participarea femeilor în societate.
Scopul Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor este de a creşte conştientizarea privind impactul violenţei de gen, de a susţine drepturile femeilor, de a încuraja adoptarea de măsuri şi politici eficiente de prevenire şi de a promova solidaritatea şi sprijinul comunitar pentru victime.
Fenomenul este adesea subraportat din cauza fricii, stigmatizării şi lipsei accesului la mecanisme eficiente de protecţie (World Health Organization, 2021).
La nivel mondial, aproximativ 1 din 3 femei (30%) au fost victime ale violenţei fizice şi/sau sexuale, cel mai frecvent din partea unui partener intim. În 2023, peste 51.100 de femei şi fete au fost ucise de parteneri sau membri ai familiei (United Nations, 2023).
În Uniunea Europeană, 31% dintre femeile cu vârsta între 18 şi 74 de ani au fost expuse violenţei fizice sau sexuale, iar 55% au experimentat hărţuire sexuală (Eurostat, 2024).
În România, în primele şase luni ale anului 2025, au fost raportate peste 61.000 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 41 femei şi-au pierdut viaţa. În mediul urban, 46,2% dintre femei au declarat că au experimentat violenţă din partea partenerului, iar 45,5% violenţă psihologică (Inspectoratul General al Poliţiei Române, 2025).
Aceste date evidenţiază caracterul endemic al fenomenului, care nu cunoaşte graniţe culturale şi socio-economice.
Conform ONU, violenţa împotriva femeilor nu este doar o problemă de gen, ci o problemă de drepturi ale omului (United Nations, 2023).
Ziua de 25 noiembrie constituie un apel global la solidaritate, acţiune şi responsabilitate. Combaterea violenţei asupra femeilor presupune intervenţie instituţională fermă, educaţie civică şi morală, precum şi schimbarea mentalităţilor care perpetuează inegalitatea.
La nivel european, Directiva (UE) 2024/1385 privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice a fost adoptată de Consiliul UE, iar Comisia Europeană a publicat în 2025 o foaie de parcurs privind drepturile femeilor, cu planuri de actualizare a strategiei privind egalitatea de gen în 2026.
În acest context, Institutul Naţional de Sănătate Publică împreună cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila şi în coordonarea Ministerului Sănătăţii derulează activităţi în cadrul proiectului CIRCE – Joint Action on Transfer of Best Practices in Primary Care.
CIRCE-JA urmăreşte transferul şi implementareaa bunelor practici la nivelul asistenţei medicale primare. Una dintre practicile cheie identificate şi aflate în curs de testare în ţara noastră este acţiunea de sănătate pentru copii şi tineri la risc/Acţiunea de sănătate privind prevenirea violenţei de-a lungul vieţii (Health Action for Children and Youth at Risk/Health Action on Gender, Violence and Lifecycle), un cadru metodologic de acţiuni integrate pentru prevenirea violenţei dezvoltat în Portugalia.
Astfel, în cadrul acestui proiect, INSP a desfăşurat workshop-uri cu furnizori din asistenţa comunitară şi din asistenţa medicală primară în cadrul cărora au fost furnizate cunoştinţe privind utilitatea intervenţiei serviciilor medicale în recunoaşterea cazurilor de violenţă domestică (red flags) şi au fost adaptate instrumente de evaluare a riscului la nivelul familiilor preluate din experienţa Portugaliei. În activităţile derulate sunt implicate asistente medicale comunitare din judeţele Tulcea, Alba, Sibiu, un cabinet de medicină de familie din judeţul Dâmboviţa şi 2 centre de permanenţă din judeţele Neamţ şi Dolj.
În cadrul proiectului a fost dezvoltată o metodologie de urmărire a intervenţiilor planificate şi desfăşurate, astfel încât acestea să poată fi evaluate pe baza indicatorilor stabiliţi, pentru a fi extinse mai uşor.
Considerăm că printr-un efort concertat între autorităţi, mediul academic şi societatea civilă poate fi construit un spaţiu social sigur şi echitabil pentru femei şi fete. Violenţa împotriva femeilor nu este o problemă privată, ci una socială, iar eliminarea ei este responsabilitatea tuturor.
„Respectul nu este un gest opţional – este o datorie civică şi morală.”
