Ziua Mondială a Diabetului este marcată în fiecare an pe 14 noiembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF) şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Scopul său este de a creşte nivelul de conştientizare privind prevenţia, depistarea precoce şi managementul diabetului la nivel global. Tema din acest an – „Diabetul la locul de muncă” – aduce în prim-plan o dimensiune esenţială a bolii: modul în care aceasta are impact asupra vieţii profesionale, sănătăţii mintale şi echilibrului personal al celor afectaţi.
De Ziua Mondială a Diabetului, Forumul Român de Diabet atrage atenţia asupra unei realităţi tot mai vizibile: diabetul afectează tot mai mulţi oameni aflaţi în perioada activă a vieţii, influenţând nu doar sănătatea individuală, ci şi productivitatea economică şi bunăstarea la nivelul întregii societăţi.
Diabetul şi piaţa muncii – cifre care cer acţiune:
- 7 din 10 adulţi care trăiesc cu diabet sunt de vârstă activă de muncă[1], adică aproximativ 412 milioane de persoane la nivel global.
- 3 din 4 persoane declară că s-au confruntat cu anxietate, depresie sau alte probleme de sănătate mintală cauzate de diabet[2].
- 4 din 5 persoane spun că gestionarea diabetului la locul de muncă le afectează negativ starea de bine[3].
- În total, peste 589 de milioane de adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani[4] trăiesc astăzi cu diabet, un număr în creştere constantă.
În România, în ultimii 5 ani, 100.000 de cazuri noi se diagnostichează şi tratează suplimentar, anual, prin intermediul Programului Naţional de Diabet
În România, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu diabet zaharat a crescut anual, în medie, cu 100.000 de cazuri noi între 2019 şi 2024[5], reflectând atât tendinţele globale, cât şi nevoia urgentă de măsuri de prevenţie şi sprijin pentru cei afectaţi de această condiţie medicală, care reprezintă o povară economică şi socială.
Datele recente analizate prin intermediul Forumului Român de Diabet arată că:
- Doar 55.5% urmează corect tratamentul recomandat[6];
- Aproximativ 60% dintre pacienţi dezvoltă complicaţii cronice[7];
- Complicaţiile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate asociată diabetului[8].
În România, 20% din populaţie are peste 65 de ani[9] şi, implicit, o predispoziţie mult mai mare la boli cronice. Totodată, 16,5% dintre români se află deja în stadiu de prediabet[10], povara diabetului fiind o provocare majoră pentru sistemul sanitar şi pentru piaţa muncii deopotrivă.
Progresul politicilor publice – un pas înainte pentru prevenţie şi educaţie
În ultimii ani, România a făcut progrese importante în domeniul politicilor publice dedicate diabetului, prin:
- Adoptarea Legii Prevenţiei şi Depistării Precoce a Diabetului Zaharat, care creează un cadru coerent pentru identificarea timpurie a cazurilor;
- Introducerea educaţiei terapeutice pentru pacienţi, care contribuie la o mai bună înţelegere şi gestionare a bolii;
- Extinderea consultaţiilor de prevenţie, ce permit diagnosticarea mai rapidă şi reducerea riscului de complicaţii.
Diabetul la locul de muncă – apel la solidaritate şi sprijin
Organizaţiile de pacienţi şi specialiştii în sănătate subliniază că un mediu de lucru incluziv şi informat poate face diferenţa între boală şi echilibru. Angajatorii pot sprijini persoanele cu diabet prin politici flexibile, acces la controale medicale periodice, programe de educaţie pentru sănătate şi campanii de conştientizare dedicate.
„Locul de muncă poate deveni un aliat al persoanelor cu diabet, dacă există înţelegere şi sprijin. Un angajat care are posibilitatea să-şi monitorizeze glicemia, să-şi administreze tratamentul şi să aibă acces la consiliere medicală este un angajat productiv, echilibrat şi implicat. Educaţia pentru sănătate trebuie să devină parte integrantă a culturii organizaţionale”, a menţionat Dr. Silvia Gatscher, manager programe de sănătate, Biroul OMS România.
„Diabetul nu trebuie să însemne izolare sau limitare. Cu sprijinul corect, cu empatie şi politici publice aplicate, putem transforma locul de muncă într-un spaţiu prietenos pentru cei care trăiesc cu această boală cronică. Ziua Mondială a Diabetului este un moment potrivit pentru a reaminti că prevenţia, educaţia şi sprijinul psihologic sunt la fel de importante ca tratamentul în sine”, a declarat Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar, Preşedinte al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
„Diabetul nu mai este o problemă individuală, ci una socială şi economică. În ultimii ani, observăm o creştere constantă a cazurilor în rândul adulţilor activi, ceea ce înseamnă că impactul bolii depăşeşte graniţele sistemului medical. Trebuie să privim diabetul ca pe o prioritate de sănătate publică şi să investim în prevenţie, educaţie şi acces echitabil la îngrijiri moderne,” a precizat Prof. Univ. Dr. Gabriela Roman, Preşedinte al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
„Pentru o persoană care trăieşte cu diabet, sprijinul din partea colegilor şi angajatorului înseamnă enorm. Dincolo de tratament şi controlul medical, avem nevoie de empatie, de timp pentru monitorizare şi de un mediu care nu stigmatizează. Ziua Mondială a Diabetului este despre solidaritate – despre a arăta că, împreună, putem trăi bine cu această afecţiune. Dincolo de diagnostice, Oamenii sunt Oameni”, a adăugat Simona Dumitrescu, preşedinta Asociaţiei “Luna Albastră Diabet”.
„Industria farmaceutică are un rol esenţial în susţinerea persoanelor cu diabet prin furnizarea de tratamente sigure, accesibile şi inovative. Dar prevenţia şi educaţia rămân la fel de importante: un pacient bine informat şi sprijinit poate gestiona această condiţie medicală eficient şi poate contribui activ la viaţa profesională. Colaborarea între autorităţi, medici, angajatori şi industria farmaceutică este cheia pentru reducerea poverii diabetului şi pentru crearea unui mediu de lucru incluziv şi sănătos,” a declarat Dan Zaharescu, director executiv Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
De 14 noiembrie, Forumului Român de Diabet face apel la transformarea acestei zile într-un angajament comun: să fim mai atenţi, mai informaţi şi mai solidari cu cei care trăiesc cu diabet – acasă, la serviciu, în comunitate.
Forumul Român de Diabet este prima platformă de colaborare multi-stakeholder din domeniul diabetului zaharat, reunind asociaţii de pacienţi, autorităţi din mai multe domenii, societăţi medicale şi reprezentanţi ai producătorilor de medicamente. Proiectul se desfăşoară într-un cadru de parteneriate între Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, asociaţii de pacienţi şi Grupul de Lucru Diabet al ARPIM. Iniţiativa se alătură celei similare create la nivelul Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice şi Forumului European al Diabetului.
Proiectul a demarat in anul 2019 pornind de la dezideratul de a aduce împreună toţi factorii interesaţi de problema diabetului zaharat într-un spaţiu de colaborare autentic şi durabil. În cadrul acestei platforme, membrii Forumului contribuie cu energia şi cunoştinţele proprii, devenind împreună un motor al schimbării pozitive si transformând ideile în acţiuni concrete şi inovatoare
[1] The International Diabetes Federation, Diabetes and well-being at work, 2025, https://worlddiabetesday.org/.
[2] International Diabetes Federation, Diabetes impacts the mental well-being of 3 in 4 people with the condition, 2024, https://idf.org/news/diabetes-hidden-burden/.
[3] The International Diabetes Federation, Diabetes and well-being at work, 2025, https://worlddiabetesday.org/.
[4] The International Diabetes Federation, The Diabetes Atlas, 2025, https://diabetesatlas.org/
[5] Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Rapoarte anuale de activitate, 2019-2024, http://cnas.ro/rapoarte-de-activitate/,%202019-2024.
[6] Ion Alexandru Popovici, Eosefina Gina Botnariu, Răzvan Giuvara, Vasilica Toma, Liliana Gheorghe, Daniel Cioloca, Alina-Mariela Murgu, Liliana Foia, „Diabetes Mellitus and Dental Implant Failure: Evaluating The Influence of The Type of Diabetes on Implant Loss and Longevity” din Romanian Journal of Oral Rehabilitation, vol. 17, no.1, 2025 https://rjor.ro/wp-content/uploads/2025/04/DIABETES-MELLITUS-AND-DENTAL-IMPLANT-FAILURE-EVALUATING-THE-INFLUENCE-OF-THE-TYPE-OF-DIABETES-ON-IMPLANT-LOSS-AND-LONGEVITY1.pdf#:~:text=Concerning%20the%20treatment%20and%20metabolic%20control%20(HbA1c,dental%20treatments%2C%20including%20dental%20implants%20(Table%201).
[7] Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii pentru Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, „Screeningul şi tratamentul neuropatiei” din Ghid Medical pentru îngrijirea Pacienţilor cu diabet Zaharat, 2016, Anexa 12, pp. 38, http://old.ms.ro/documente/Ghid%20DIABET%20ZAHARAT_1185_2396.pdf.
[8] Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate, Cetrul Regional de Sănătate Publică Timişoara, Ziua Mondială a Diabetului, 2018, p. 4, https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/boli_netransmisibile/diabet/Analiza-de-situatie-Diabet-2018.pdf.
[9] Eurostat, „Table 1: Population age structure by major age groups, 2014, 2023 and 2024 (% of the total population)” din Population structure and ageing, 2025, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Population_structure_and_ageing.
[10] Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Comunicat de presă Ziua Mondială a Diabetului, 2024, https://societate-diabet.ro/2024/11/14/comunicat-de-presa-ziua-mondiala-a-diabetului-2024/.



