Un studiu recent sugerează că o dietă bogată în alimente cu efect inflamator pe parcursul sarcinii poate creşte riscul ca, în viitor, copilul să dezvolte diabet zaharat de tip 1, o afecţiune autoimună tot mai frecventă în Europa. Recenta cercetare adaugă noi dovezi asupra importanţei unei alimentaţii echilibrate în timpul sarcinii, nu doar pentru sănătatea mamei, ci şi pentru bunăstarea viitorului copil.
Studiul sugerează că o dietă bogată în carne roşie şi alte alimente inflamatorii consumată de femei în timpul sarcinii poate creşte riscul ca viitorii copiii să dezvolte diabet zaharat de tip 1.
Diabetul zaharat de tip 1, cunoscut şi sub denumirea de diabet juvenil - deoarece apare, de obicei, în copilărie sau adolescenţă, deşi poate fi diagnosticat şi la adulţi -, este o afecţiune autoimună caracterizată prin inflamaţia cronică a ţesuturilor pancreatice.
Numărul cazurilor a înregistrat o creştere semnificativă în Europa începând din anii 1990, ceea ce i-a determinat pe cercetători să exploreze posibilele cauze ale acestei tendinţe.
Studiul, publicat marţi în Journal of Epidemiology & Community Health, sugerează că dieta femeilor în timpul sarcinii ar putea fi un factor important.
Cercetarea a inclus aproape 68.000 de femei din Danemarca, care au născut între 1996 şi 2002, în timp ce copiii acestora au fost urmăriţi pe o perioadă medie de 17 ani.
Mamele au primit scoruri în funcţie de gradul de inflamare al dietei lor în mijlocul sarcinii – altfel spus cât de mult un anumit regim alimentar poate contribui la inflamaţie în organism, influenţând sănătatea generală a mamei şi, implicit, a fătului în timpul sarcinii -, pe baza unui sondaj ce cuprindea 38 de grupuri alimentare şi 360 de produse.
Cercetătorii au descoperit că, pentru fiecare creştere cu o unitate a scorului de inflamare al dietei, denumit EDII (Indexul Empiric al Inflamaţiei Dietei/ Empirical Dietary Inflammatory Index), riscul copilului de a dezvolta diabet zaharat de tip 1 creştea cu 16%.
Inflamaţia poate fi benefică, este modul în care sistemul imunitar combate leziunile sau infecţiile. Totuşi, nivelurile ridicate de inflamaţie pe perioade lungi de timp sunt asociate cu probleme de sănătate, precum artrita, bolile de inimă, cancerul şi diabetul, iar alimentaţia are un impact semnificativ asupra acestora.
Se crede că multe alimente au proprietăţi inflamatorii, printre care carnea roşie şi procesată, sucurile şi băuturile zaharoase, pâinea albă şi pastele, alimentele prăjite şi produsele bogate în grăsimi trans - grăsimi artificiale nesănătoase.
Pe de altă parte, femeile însărcinate, care au avut un scor mai scăzut în ceea ce priveşte o dietă inflamatorie, au consumat mai multe legume cu frunze verzi, ceapă, roşii, cereale integrale, cafea, peşte cu carne închisă, ceai şi fructe.
În total, 281 de copii au fost diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 1, reprezentând doar 0,4% din întreaga cohortă de copii inclusă în studiu. Cu toate acestea, copiii aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta diabet în cazul în care mamele lor adoptaseră o dietă mai inflamatorie pe parcursul sarcinii, conform analizei.
„Există dovezi tot mai clare că inflamaţia din primii ani de viaţă poate afecta sistemul imunitar şi, astfel, riscul de boli cronice. Mijlocul sarcinii pare a fi o perioadă deosebit de sensibilă, în care fătul este susceptibil la influenţe externe, inclusiv la stilul de viaţă al mamei”, a declarat Sjurdur Frodi Olsen, cercetătorul principal al studiului şi profesor de programare fetală la Statens Serum Institut din Danemarca.
Alţi factori care par a creşte riscul de diabet zaharat de tip 1 includ consumul de gluten şi fumatul în timpul sarcinii.
Este important de menţionat că femeile care aveau diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 înainte de sarcină nu au fost incluse în analiză, iar riscurile asociate cu greutatea au fost luate în considerare.
Totuşi, studiul nu a urmărit dietele copiilor şi nu poate dovedi că dieta inflamatorie a mamei în timpul sarcinii a cauzat diabetul acestora.
Cercetătorii notează că rezultatele subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înţelege mai bine legătura dintre inflamaţie, sistemul imunitar şi sănătatea copiilor. Următorul pas, spun ei, este să se studieze mai detaliat cauzele acestor legături observate, pentru a înţelege mai bine cum funcţionează.
