Activitatea fizică regulată este esenţială pentru sănătate, însă momentul din zi în care este efectuată ar putea avea un rol important. Un studiu recent indică faptul că exerciţiile realizate dimineaţa se asociază cu un risc mai redus de afecţiuni cardiovasculare şi metabolice, comparativ cu cele practicate mai târziu în cursul zilei.
Un studiu care a analizat datele a aproximativ 14.000 de voluntari din Statele Unite, monitorizaţi prin dispozitive portabile de tip Fitbit, a evaluat relaţia dintre momentul din zi în care are loc activitatea fizică şi sănătatea cardiometabolică.
Cercetătorii au folosit date privind ritmul cardiac colectate pe termen lung pentru a corela tiparele de activitate fizică cu prezenţa unor afecţiuni.
Markerii de boală cardiometabolică, precum hipertensiunea arterială, diabetul şi obezitatea, sunt asociaţi cu un risc crescut de boli cardiovasculare, principala cauză de deces la nivel mondial.
Activitatea fizică regulată este cunoscută pentru efectul de reducere a riscului acestor afecţiuni, precum şi a evenimentelor cardiace severe.
Cercetătorii au analizat datele a 14.489 de participanţi incluşi într-un studiu naţional de mari dimensiuni (în All of Us). Au fost evaluate date privind ritmul cardiac, colectate la nivel de minut cu ajutorul dispozitivelor Fitbit, pe parcursul unui an.
Pentru a identifica episoadele de activitate fizică, au fost considerate perioadele în care participanţii au avut un ritm cardiac crescut timp de cel puţin 15 minute consecutive.
Metoda diferă de alte studii, deoarece se bazează pe răspunsul organismului la efort - creşterea ritmului cardiac - şi nu pe tipuri specifice de activitate, cum ar fi mersul la serviciu, activităţile casnice sau antrenamentele la sală.
Cercetătorii au evaluat activitatea fizică a fiecărui participant în intervale de câte 15 minute pe parcursul zilei şi au grupat participanţii în funcţie de momentul în care făceau mişcare.
Pe baza datelor medicale, aceştia au analizat asocierea dintre momentul activităţii fizice şi hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea şi hiperlipidemia (valori crescute ale colesterolului LDL sau ale trigliceridelor).
De asemenea, au evaluat frecvenţa unor afecţiuni cardiovasculare, precum boala coronariană şi fibrilaţia atrială, ţinând cont de alţi factori de risc relevanţi pentru sănătatea cardiovasculară, inclusiv vârsta, sexul, nivelul veniturilor, nivelul total de activitate fizică, durata somnului, consumul de alcool şi statutul de fumător.
Rezultatele arată că persoanele care făceau frecvent exerciţii dimineaţa au avut un risc cu 31% mai mic de boală coronariană, comparativ cu cele care se antrenau mai târziu în timpul zilei.
Totodată, acestea au avut un risc cu 18% mai mic de hipertensiune arterială, cu 21% mai mic de colesterol crescut, cu 30% mai mic de diabet zaharat de tip 2 şi cu 35% mai mic de obezitate, indiferent de cantitatea totală de activitate fizică zilnică.
Intervalul orar 7:00–8:00 dimineaţa a fost asociat cu cel mai mic risc de boală coronariană.
Autorii studiului subliniază că aceste date nu pot demonstra o relaţie de tip cauză-efect între momentul exerciţiilor şi starea de sănătate.
Asocierea observată ar putea fi influenţată de factori biologici, precum hormonii, somnul sau predispoziţia genetică, dar şi de factori comportamentali şi psihologici.
Rezultatele vor fi prezentate la reuniunea anuală a American College of Cardiology (ACC), organizată între 28-30 martie la New Orleans.
Cercetătorii afirmă că studiul oferă o perspectivă mai cuprinzătoare asupra activităţii fizice comparativ cu cercetările anterioare şi sugerează că momentul în care se face mişcare ar putea reprezenta un aspect insuficient luat în considerare al sănătăţii cardiometabolice.
Majoritatea studiilor au evaluat până acum nivelul total de activitate fizică sau au urmărit momentul exerciţiilor pe perioade scurte.
Acest studiu reprezintă prima analiză de mari dimensiuni care evaluează atât cantitatea, cât şi momentul activităţii fizice pe baza utilizării pe termen lung colectate de dispozitive portabile.
Cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica rolul acestor factori şi pentru a fundamenta recomandări privind momentul optim al exerciţiilor fizice.
Potrivit coordonatorului studiului, Prem Patel, student la medicină la UMass Chan Medical School, noile tehnologii permit analizarea activităţii fizice la nivel detaliat, ceea ce deschide perspective pentru evaluări mai precise ale efectelor exerciţiilor asupra sănătăţii.
„În trecut, cercetătorii s-au concentrat în principal pe cantitatea de activitate fizică, numărul de minute sau intensitatea efortului”, a declarat acesta, citat într-un comunicat.
„Acum, având în vedere că unul din trei americani utilizează un dispozitiv portabil de monitorizare personală, avem posibilitatea de a analiza activitatea fizică la nivel de minut, ceea ce deschide numeroase oportunităţi pentru noi tipuri de studii”, a concluzionat cercetătorul.
