Un studiu recent arată că femeile cu Alzheimer au niveluri cu până la 20% mai scăzute de acizi graşi omega faţă de cele care nu au boala, în timp ce această diferenţă nu a fost observată la bărbaţi. Constatările sugerează că maladia Alzheimer ar putea avea mecanisme diferite la bărbaţi şi femei şi subliniază importanţa unei alimentaţii bogate în Omega-3 pentru sănătatea creierului, în special la femei.
Femeile ar trebui să se asigure că primesc suficienţi acizi graşi omega prin alimentaţie, spun cercetătorii, care au descoperit niveluri neobişnuit de scăzute ale acestor compuşi la paciente cu Alzheimer.
Recomandarea vine în urma unei analize a probelor de sânge de la pacienţi cu Alzheimer şi de la persoane sănătoase, care a arătat că nivelurile de grăsimi nesaturate, inclusiv cele care conţin acizi graşi omega, erau cu până la 20% mai mici la femeile cu această boală.
Nivelurile scăzute nu au fost observate la bărbaţii cu Alzheimer, ceea ce sugerează că ar putea exista diferenţe între sexe în modul în care boala se instalează şi afectează fiziologia unei persoane.
Grăsimile au roluri importante în menţinerea unui creier sănătos, iar acest studiu ar putea explica de ce mai multe femei sunt diagnosticate cu această boală.
„Femeile sunt afectate disproporţionat de boala Alzheimer şi sunt diagnosticate mai des decât bărbaţii după vârsta de 80 de ani. Diferenţa dintre sexe a fost cea mai şocantă şi neaşteptată constatare. Există o indicaţie că nivelurile reduse ale acestor compuşi ar putea avea un rol cauzal în Alzheimer, dar este nevoie de un studiu clinic pentru a confirma asta”, a declarat dr. Cristina Legido-Quigley, autoare principală a studiului de la King’s College London, citată într-un comunicat.
Studiul, publicat miercuri în jurnalul Alzheimer’s & Dementia, este primul care dezvăluie rolul important pe care lipidele l-ar putea avea în riscul de Alzheimer.
Boala Alzheimer este de două ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi. Factori precum speranţa de viaţă mai mare a femeilor, diferenţele hormonale, răspunsurile sistemului imunitar şi oportunităţile educaţionale pot contribui la dezvoltarea bolii.
În acest studiu recent, cercetătorii au analizat nivelurile de lipide (compuşi graşi), în sângele a 306 persoane cu Alzheimer, 165 persoane cu deficit cognitiv uşor şi 370 persoane sănătoase din punct de vedere cognitiv.
Lipidele pot fi saturate, considerate în general nesănătoase, sau nesaturate, considerate benefice. Femeile cu Alzheimer aveau niveluri mai mari de lipide saturate şi mai mici de lipide nesaturate decât femeile sănătoase cognitiv, un tipar care nu a fost observat la bărbaţi.
Dietele bogate în acizi graşi Omega-3, cum este dieta mediteraneană, au fost de mult timp asociate cu beneficii pentru inimă, creier şi alte organe.
Un studiu din 2022 a arătat că persoanele de vârstă mijlocie cu niveluri mai mari de acizi graşi omega-3 în sânge aveau o funcţie cognitivă mai bună decât alţi participanţi.
Mai multe studii clinice au arătat că administrarea de suplimente cu omega-3 la persoanele în vârstă nu a îmbunătăţit funcţia cognitivă şi nu a crescut capacitatea mentală la cei deja diagnosticaţi cu demenţă.
Autorii recentului studiu îşi propun realizarea unui studiu clinic care să testeze dacă suplimentele pot întârzia apariţia Alzheimer-ului în special la femeile cu niveluri scăzute de acizi graşi nesaturaţi, adăugând că scăderea acestor compuşi ar putea începe să apară la femei în jurul vârstei de 50 de ani.
Între timp, ei recomandă ca femeile să se asigure că primesc acizi graşi omega prin alimentaţie.
Există trei acizi graşi Omega-3 esenţiali, cunoscuţi ca ALA, DHA şi EPA.
ALA (acidul alfa-linolenic) se găseşte în alimente vegetale precum seminţele de in, chia, şi nuci. DHA (acidul docosahexaenoic) şi EPA (acidul eicosapentaenoic) provin în principal din peşte.
Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie recomandă consumul a două porţii de câte 140 g de peşte pe săptămână, dintre care una să fie peşte gras, pentru a obţine o cantitate suficientă de DHA şi EPA.
Dr. Julia Dudley de la Alzheimer’s Research UK, organizaţie care a cofinanţat studiul, a precizat că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înţelege mecanismele care stau la baza diferenţei dintre sexe în cazul Alzheimer şi pentru a descoperi dacă schimbările legate de stilul de viaţă, inclusiv alimentaţia, pot avea un rol în prevenirea bolii.
„Înţelegerea modului în care boala funcţionează diferit la femei ar putea ajuta medicii să adapteze viitoarele tratamente şi recomandări de sănătate”, a precizat ea.
