Cercetătorii estimează că, până în 2030, incidenţa infecţiilor bacteriene din sânge cauzate de tulpini rezistente va creşte în majoritatea ţărilor europene, cu un impact deosebit asupra grupelor de vârstă înaintată.
Un nou studiu, realizat de cercetători de la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), şi publicat miercuri, în revista PLOS Medicine, arată că îmbătrânirea populaţiei ar putea duce, în următorul deceniu, la o creştere a infecţiilor din sânge cauzate de bacterii rezistente la antibiotice în întreaga Europă.
Rezistenţa antimicrobiană (RAM) reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa sănătăţii publice la nivel mondial. Înţelegerea modului în care acest fenomen evoluează este esenţială pentru elaborarea unor politici eficiente de prevenţie şi control.
O echipă de cercetare de la London School of Hygiene and Tropical Medicine a analizat peste 12 milioane de teste de sânge efectuate între 2010 şi 2019 în 29 de ţări europene, pentru a evalua sensibilitatea bacteriilor la tratamente antibiotice.
Folosind aceste date, cercetătorii au modelat evoluţia viitoare a infecţiilor rezistente, luând în considerare tendinţele demografice proiectate până în 2050.
Rezultatele arată că infecţiile din sânge provocate de bacterii rezistente vor creşte considerabil, însă amploarea problemei va varia de la o ţară la alta şi în funcţie de tipul de bacterie şi antibiotic.
Se preconizează că bărbaţii vor fi mai afectaţi decât femeile în cazul a şase dintre cele opt bacterii analizate, iar creşterea cea mai accentuată va fi înregistrată la persoanele peste 74 de ani.
Luând în considerare atât tendinţele demografice, cât şi cele ale infecţiilor, creşterile prognozate au variat între 22,2% (infecţiile cu Streptococcus pneumoniae la femei) şi 61,5% (infecţiile cu Klebsiella pneumoniae la bărbaţi).
În schimb, la tinerii sub 40 de ani, rata acestor infecţii ar putea rămâne stabilă sau chiar să scadă.
Modelele de proiecţie care nu iau în calcul vârsta şi sexul biologic riscă să subestimeze povara viitoare a rezistenţei antimicrobiene, avertizează autorii.
Chiar şi în scenariile optimiste, atingerea unei reduceri de 10% a infecţiilor rezistente până în 2030, un obiectiv stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), ar fi posibilă doar pentru aproximativ două treimi dintre combinaţiile bacterie-antibiotic analizate.
„Studiul nostru arată că povara viitoare a infecţiilor rezistente nu va fi uniformă. Vor exista diferenţe mari între ţări, dar şi între grupe de vârstă şi între sexe. Cele mai abrupte creşteri se vor înregistra la persoanele în vârstă, în special la cele de peste 65 de ani, ceea ce înseamnă că simpla menţinere a nivelurilor actuale ar fi deja o realizare importantă pentru sănătatea publică”, a explicat, miercuri, Gwenan Knight, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, care a condus studiul, citată într-un comunicat.
Cercetătoarea a subliniat şi valoarea integrării mai multor tipuri de date - demografice, epidemiologice şi biologice - pentru a înţelege amploarea fenomenului.
Experţii notează faptul că aceste rezultate pot ghida viitoarele programe de intervenţie, concentrându-se asupra grupurilor de populaţie cele mai expuse riscului, pentru a reduce mortalitatea şi complicaţiile cauzate de infecţiile rezistente la antibiotice.
Cercetarea evidenţiază o realitate îngrijorătoare: Europa se confruntă cu o combinaţie de factori, îmbătrânirea populaţiei, utilizarea excesivă a antibioticelor şi răspândirea tulpinilor rezistente, care pot transforma infecţiile bacteriene banale în ameninţări majore pentru sănătatea publică în următoarele decenii.
