Infecţiile rezistente la tratament se extind în Uniunea Europeană (UE), potrivit unui nou raport al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), care subliniază că rezistenţa antimicrobiană pune tot mai multă presiune pe sistemele sanitare europene.
Infecţiile cauzate de bacterii rezistente la tratament se extind în Europa şi pun în pericol eficienţa actualelor terapii, avertizează specialiştii. Fenomenul ameninţă să submineze progresele realizate în medicina modernă, de la intervenţiile chirurgicale complexe până la tratamentele oncologice, care depind de antibiotice eficiente pentru prevenirea complicaţiilor.
Rezistenţa antimicrobiană apare atunci când microorganisme precum bacteriile sau virusurile suferă modificări care le permit să evite acţiunea medicamentelor existente, transformând infecţiile obişnuite în afecţiuni dificil sau chiar imposibil de tratat.
Un raport publicat recent de ECDC arată că rezistenţa antimicrobiană (RAM) provoacă anual peste 35.000 de decese în UE şi Spaţiul Economic European (SEE), care include Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.
Potrivit ECDC, mai mulţi factori converg într-un „adevărat cumul de factori nefavorabili” care accelerează răspândirea RAM: populaţia îmbătrâneşte şi este mai vulnerabilă la infecţii, agenţii patogeni rezistenţi circulă tot mai uşor între ţări, antibioticele sunt suprasolicitate atât în practica medicală, cât şi prin automedicaţie, iar măsurile de prevenţie şi control al infecţiilor rămân insuficiente în multe unităţi sanitare.
Pentru a limita acest fenomen, Consiliul UE a stabilit în 2023 cinci obiective pentru statele membre, printre care reducerea consumului total de antibiotice, creşterea utilizării medicamentelor de primă linie la cel puţin 65% şi scăderea incidenţei infecţiilor sanguine cauzate de trei bacterii rezistente prioritare.
Totuşi, noul raport arată că doar unul dintre aceste obiective a fost îndeplinit până acum: infecţiile cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) au scăzut cu 20,4% faţă de nivelul din 2019, depăşind ţinta de 15% de reducere a acestora.
Ceilalţi indicatori sunt însă în creştere. Infecţiile invazive cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme au crescut cu peste 60% din 2019, deşi obiectivul propus prevedea o scădere de 5%. În acelaşi timp, infecţiile cu tulpini foarte rezistente de Escherichia coli (E.coli) au crescut cu peste 5%, în ciuda unei ţintei stabilite pentru reducerea acestora de 10%.
Consumul de antibiotice în UE este, de asemenea, în creştere, iar multe dintre medicamentele folosite sunt tratamente de ultimă linie, recomandate doar atunci când opţiunile standard nu funcţionează. În paralel, numărul noilor antibiotice aflate în dezvoltare rămâne redus, în special împotriva bacteriilor gram-negative rezistente la carbapeneme, considerate o prioritate majoră de sănătate publică.
Conducerea ECDC subliniază că sunt necesare investiţii consistente pentru promovarea utilizării responsabile a antibioticelor, întărirea măsurilor de control al infecţiilor şi stimularea inovaţiei în dezvoltarea de noi terapii.
Specialiştii avertizează că, fără intervenţii ferme, rezistenţa antimicrobiană riscă să devină una dintre principalele provocări sanitare în UE în următorii ani.
