Măsurile de austeritate bugetară anunţate de noul guvern au şi o parte dedicată sistemului de sănătate, iar una dintre măsurile anunţate este stimularea utilizării medicamentelor generice, mai ieftine. Într-un interviu acordat revistei 360medical.ro, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Daniel Bran, a explicat că măsurile anunţate până acum nu ar rezolva decât în mică măsură blocajele în privinţa utilizării medicamentelor generice şi biosimilare, mai ieftine. Mai mult, anumite măsuri riscă chiar să creeze noi piedici în calea accesului pacienţilor la aceste medicamente. APMGR are mai multe propuneri pentru stimularea prescrierii şi utilizării medicamentelor generice şi biosimilare.
Domnule preşedinte, în ultimele luni au existat declaraţii publice ale autorităţilor privind “optimizarea“ cheltuielilor din sănătate, inclusiv prin creşterea utilizării medicamentelor generice. Care este situaţia în prezent şi cum vedeţi aceste planuri?
Datele oficiale arată clar că 8% din medicamentele inovative protejate de brevet consumă peste jumătate din bugetul CNAS pentru medicamente compensate, în timp ce 92% din piaţă – medicamente generice şi inovative fără brevet – este decontată la preţul minim generic. Dacă vrem eficienţă, soluţia este simplă: să asigurăm acces rapid la generice şi biosimilare imediat după expirarea brevetului şi să eliminăm barierele artificiale care împiedică prescrierea lor.
Care sunt principalele blocaje pe care le semnalaţi?
În primul rând, întârzierea cu până la doi ani a includerii în lista de compensare necondiţionată a medicamentelor generice şi biosimilare corespunzătoare inovativelor cărora le-a expirat brevetul. În acest timp, sistemul plăteşte mai scump tratamente care ar putea fi furnizate la cost redus, pacienţii primesc mai greu acces, iar producătorii distrug stocuri devenite nevandabile.
Publicarea unei hotărâri punctuale (HG 720) cu câteva molecule rezolvă temporar problema, dar nu înlătură lipsa de predictibilitate legislativă.
Există şi probleme legate de achiziţiile din spitale?
Din păcate, vedem licitaţii structurate cu două linii distincte: una pentru inovativul de referinţă, cu volume aproape egale cu necesarul spitalului, şi alta pentru biosimilare sau generice, cu volume simbolice. Este o distorsionare a concurenţei care menţine cheltuielile ridicate şi limitează accesul pacienţilor. Dacă aliniem practicile la principiile licitaţiilor corecte, vom trata mai mulţi pacienţi cu acelaşi buget.
Care este situaţia în privinţa biosimilarelor?
România are o cotă de 50% pentru biosimilare, introdusă în 2013, dar în practică aceasta nu este respectată şi monitorizată suficient. Dacă am creşte cota la 70% - cum recomandă modelele europene - am putea economisi circa 65 de milioane de euro în trei ani, bani care ar putea fi reinvestiţi în extinderea accesului la tratamente. Important este ca protocoalele denumirea comună internaţională, fără menţiuni care favorizează produsul original.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat unele măsuri pentru optimizarea cheltuielilor, care includ inclusiv stimularea prescrierii de medicamente generice şi biosimilare. Le consideraţi utile? Ce efecte ar avea acestea?
Din patru măsuri propuse, doar una - actualizarea HG 720 - sprijină efectiv accesul la generice şi biosimilare. Celelalte trei, respectiv mutarea unor generice pe liste cu compensare redusă, creşterea temporară a taxei clawback şi eliminarea procentului de 120% din lista C, ar afecta peste 10 milioane de pacienţi, inclusiv cei cu boli cardiovasculare, diabet, Alzheimer sau afecţiuni oncologice. În loc să generăm economii, riscăm costuri suplimentare prin migrarea către terapii mai scumpe sau cu reacţii adverse severe.
Puteţi da exemple concrete?
Cu siguranţă. Eliminarea pragului de 120% ar însemna o coplată de 6 lei/ lună pentru peste 250.000 de pacienţi cu diabet trataţi cu metformin, 17,4 lei pentru 130.000 de pacienţi cu gliclazidă, sau 7–10 lei pentru 54.000 de pacienţi cu Alzheimer. În cazul unor medicamente critice, precum entecavir pentru hepatita B, lenalidomidă pentru mielom multiplu sau abirateronă pentru cancer de prostată, costurile alternative ar fi de câteva ori mai mari şi ar pune presiune suplimentară pe buget.
Ce propuneri are asociaţia pe care o conduceţi pentru a stimula cu adevărat creşterea utilizării de medicamente generice şi biosimilare?
Este nevoie de o strategie coerentă şi predictibilă pentru stimularea prescrierii şi utilizării medicamentelor generice şi biosimilare. Acest lucru presupune modificarea legislaţiei pentru includere rapidă în compensare, corectarea practicilor de achiziţii, monitorizarea cotelor de prescriere şi păstrarea mecanismelor care asigură acces fără coplată pentru pacienţii vulnerabili.
APMGR este gata să lucreze împreună cu autorităţile pentru un sistem sustenabil, în care mai mulţi pacienţi să primească tratamente eficiente, la costuri pe care ni le putem permite.
