Consumul regulat de fructe ar putea avea un rol important în protejarea plămânilor de efectele nocive ale poluării atmosferice, potrivit unui studiu amplu realizat în Marea Britanie şi prezentat la Congresul Societăţii Europene de Pneumologie, desfăşurat recent la Amsterdam.
Cercetătorii sugerează că antioxidanţii şi compuşii antiinflamatori naturali din fructe pot reduce stresul oxidativ şi inflamaţia cauzate de particulele fine din aer, în special în cazul femeilor.
Studiul a analizat date din UK Biobank, care cuprind informaţii de la aproximativ 200.000 de participanţi, corelând obiceiurile alimentare ale acestora, inclusiv consumul de fructe, legume şi cereale integrale, cu funcţia pulmonară (măsurată prin FEV1, volumul de aer expirat într-o secundă) şi nivelul de expunere la particule fine PM2.5 (particule cu diametrul de 2,5 microni sau mai mici, generate de traficul rutier şi activităţi industriale).
Cercetarea a fost condusă de cercetători de la Centre for Environmental Health and Sustainability (Centrul pentru Sănătate şi Sustenabilitate) al Universităţii din Leicester, Marea Britanie.
Peste 90% din populaţia lumii este expusă la niveluri de poluare ce depăşesc limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), iar această expunere este asociată cu o scădere a funcţiei pulmonare.
În acelaşi timp, o alimentaţie bogată în fructe şi legume este cunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătăţii plămânilor.
Analiza a arătat că, pentru fiecare creştere a expunerii la PM2.5 cu cinci micrograme pe metru cub de aer, femeile cu un consum scăzut de fructe au avut o reducere medie a FEV1 de 78,1 ml, în timp ce, la cele care consumau patru sau mai multe porţii de fructe zilnic scăderea a fost de doar 57,5 ml.
Cercetătorii au subliniat că o dietă sănătoasă se asociază cu o funcţie pulmonară mai bună la ambele sexe, indiferent de nivelul de poluare, dar efectul protector al fructelor a fost evident mai pronunţat la femei.
Acest lucru ar putea fi explicat prin prezenţa naturală în fructe a substanţelor antioxidante şi antiinflamatoare, care contracarează efectele nocive ale particulelor poluante.
În plus, în cadrul populaţiei studiate, bărbaţii au raportat un consum mai redus de fructe comparativ cu femeile, fapt ce ar putea explica diferenţele observate.
Exerţi au comentat faptul că rezultatele studiului confirmă beneficiile unei alimentaţii echilibrate, bogate în fructe, asupra sănătăţii respiratorii, însă au subliniat că accesul la o dietă sănătoasă nu este egal distribuit în populaţie şi că politicile publice trebuie să continue să reducă poluarea aerului, fără a transfera responsabilitatea asupra indivizilor.
„Acest studiu confirmă posibilele beneficii pentru sănătatea respiratorie ale unei alimentaţii sănătoase, în special atunci când aceasta este bogată în fructe proaspete. Totuşi, accesul la o dietă echilibrată nu este distribuit în mod egal în rândul populaţiei şi, chiar dacă autorii au ajustat rezultatele în funcţie de statutul socio-economic, nu se poate exclude complet existenţa unor factori de confuzie reziduali. O alimentaţie sănătoasă, bogată în produse vegetale, ar trebui promovată încă din şcoala primară, nu doar pentru prevenirea bolilor cronice, ci şi pentru reducerea amprentei de carbon asociate dietelor bogate în carne. Acest lucru nu scuteşte însă guvernele de responsabilitatea de a continua politicile de mediu menite să reducă poluarea aerului la un nivel cât mai scăzut, având în vedere că nu există un prag sigur de expunere, şi nu transferă responsabilitatea asupra indivizilor ale căror alegeri alimentare sunt adesea limitate de constrângeri economice”, a declarat prof. Sara De Matteis, preşedinta grupului de experţi în sănătate ocupaţională şi de mediu din cadrul Societăţii Europene de Pneumologie, cu sediul la Universitatea din Torino, Italia, care nu a fost implicată în cercetare.
Studiul, prezentat la Congresul Societăţii Europene de Pneumologie (European Respiratory Society Congress - ERS 2025), oferă noi dovezi că nutriţia poate juca un rol semnificativ în protejarea sănătăţii respiratorii în contextul expunerii crescute la poluare, însă cercetările viitoare vor trebui să determine dacă aceste efecte se menţin pe termen lung.
