Un nou studiu sugerează că anumite bacterii prezente în mod natural în căile respiratorii ar putea avea un rol în evoluţia simptomelor după infecţiile virale. Descoperirea oferă o posibilă explicaţie pentru diferenţele dintre pacienţii care se recuperează complet şi cei la care simptomele persistă pe termen lung.
Sindromul post-Covid, cunoscut şi sub numele de Covid de lungă durată, continuă să afecteze milioane de persoane la nivel mondial, iar mecanismele implicate nu sunt pe deplin înţelese.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproximativ 6% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează Covid-19, dezvoltă ulterior o formă persistentă a bolii, ceea ce corespunde la circa 400 de milioane de cazuri la nivel mondial.
În acest context, Universitatea din Louvain (UCLouvain, Belgia) şi Cliniques universitaires Saint-Luc au iniţiat în 2021 un studiu de amploare pentru a evalua dacă simptomele pe termen lung pot fi anticipate încă din faza acută a infecţiei şi pentru a înţelege mecanismele biologice implicate.
După cinci ani de cercetare, echipa a identificat un rol important al Dolosigranulum pigrum, o bacterie care face parte în mod natural din microbiomul respirator - comunitatea de microorganisme prezente în căile respiratorii.
Niveluri mai ridicate ale acestei bacterii au fost asociate cu un risc mai mic de persistenţă a simptomelor de sindrom post-Covid.
Cercetătorii analizat severitatea simptomelor la 156 de pacienţi, concentrându-se pe oboseala severă, tulburările cognitive şi dificultăţile de respiraţie. Ulterior, echipa a examinat probe de sânge şi exsudate nazofaringiene pentru a identifica semnături moleculare asociate formelor mai severe ale bolii, care ar putea explica de ce simptomele persistă la unii pacienţi.
Rezultatele indică faptul că anumite bacterii considerate „protectoare” din microbiomul respirator pot fi asociate cu o recuperare mai bună după infecţii virale respiratorii, inclusiv Covid-19 sau gripă.
În schimb, modificarea acestui microbiom, de exemplu în contextul unei infecţii severe sau al utilizării de antibiotice cu spectru larg, poate influenţa evoluţia pe termen lung a bolii.
Atunci când bacteria Dolosigranulum pigrum este prezentă în cantităţi mai mari, pare să existe un efect protector împotriva formelor persistente de boală, deşi mecanismul nu este încă elucidat.
Nivelurile scăzute ale acestei bacterii au fost asociate cu o probabilitate mai mare de a dezvolta simptome persistente după infecţia cu virusuri virale.
Această bacterie este deja cunoscută pentru efectele sale protectoare în infecţiile gripale.
Noile date, publicate în revista Microbiology Spectrum, susţin ideea că bacteria Dolosigranulum pigrum ar putea avea un rol benefic mai larg.
Cercetătorii consideră că descoperirea ar putea accelera dezvoltarea unor noi strategii de prevenţie, inclusiv posibile intervenţii de tip probiotic, cum ar fi un spray nazal, care ar putea fi utilizat înainte de sezonul rece pentru a reduce riscul formelor severe de infecţii respiratorii.
Studiul a mai arătat că utilizarea antibioticelor fără o indicaţie precisă poate afecta microbiomul respirator şi capacitatea acestuia de a proteja organismul, subliniind importanţa utilizării prudente în cazul acestor tratamente.
