Executivul a modificat vineri, printr-un act normativ adoptat în şedinţa de guvern, mecanismul de finanţare a programului de vaccinare anti-HPV, după ce o nouă lege a extins vârsta până la care imunizarea este compensată integral. Potrivit Ministerului Sănătăţii, noile reglementări introduc un sistem simplificat de decontare prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Vaccinarea este gratuită în România pentru fete şi pentru băieţi cu vârste între 11 şi 26 de ani şi compensată 50% pentru femeile cu vârsta între 27 şi 45 de ani, în urma unei modificări legislative recente (Legea nr. 100/2025, intrată în vigoare în 10 iunie, care a completat Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii). Anterior, vaccinul era gratuit doar pentru fete şi băieţi cu vârsta de cel mult 19 ani.
Acum Guvernul a aprobat o ordonanţă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din în domeniul sănătăţii.
“Una dintre cele mai importante modificări aprobate se referă la vaccinarea anti-HPV, un program esenţial în prevenirea cancerului de col uterin. (...) Modificările introduc un sistem simplificat de decontare a vaccinului prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Vaccinul va putea fi eliberat prin farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu CNAS, iar beneficiarii se vor adresa medicilor pentru administrarea acestuia”, a transmis Ministerul Sănătăţii, după şedinţa de guvern.
Noua ordonanţă prevede că fondurile necesare pentru decontarea vaccinului anti-HPV şi pentru serviciile de screening pentru cancerul de col uterin vor fi transferate de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, către Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Până acum, finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizau din trei surse, potrivit Legii nr. 95/2006:
- de la bugetul Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat şi din venituri proprii, pentru programele naţionale de sănătate publică;
- de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru programele naţionale de sănătate curative;
- din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.
Prin noua ordonanţă, Guvernul a introdus a patra sursă de finanţare, distinctă, pentru programul de vaccinare anti-HPV – “de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, sub forma de transferuri în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru programele naţionale de sănătate publică implementate potrivit prevederilor art. 48 alin. (2) pct. (viii)” (din Legea nr. 95/2006).
Art. 48, alin. (2) pct. (viii) se referă la “screening şi vaccinare împotriva infecţiei cu HPV, în vederea reducerii incidenţei cancerului de col uterin şi a altor afecţiuni asociate acestui virus, care se asigură gratuit pentru fetele şi băieţii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 26 de ani, în cadrul Programului naţional de vaccinare”.
Potrivit iniţiatorilor actului normativ, punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 100/2025 implică modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025 (deoarece în prezent toate sumele pentru plata medicamentelor şi serviciilor medicale sunt cuprinse în FNUASS şi vor trebui cuprinse în bugetul Ministerului Sănătăţii), elaborarea unor acte normative subsecvente, modificarea mecanismelor contractuale şi financiare funcţionale şi alocarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea vaccinului anti HPV, precum şi a celor aferente serviciilor medicale clinice şi paraclinice de testare pentru cancer de col uterin.
Totuşi, extinderea vârstei până la care compensarea vaccinării anti-HPV este de 100%, de la 19 la 26 de ani, nu generează cheltuieli suplimentare asupra bugetului FNUASS şi al Ministerului Sănătăţii, potrivit notei de fundamentare.
"Estimăm că parcurgerea acestor etape s-ar putea realiza într-o perioada de minimum 5 luni (3 luni pentru elaborarea actelor normative şi încă 2 luni după finalizarea acestora, pentru organizarea unei proceduri de achiziţie publică centralizată pentru vaccinul HPV), timp în care categoriile populaţionale care beneficiază, în prezent, de vaccinarea HPV, respectiv de servicii de screening pentru cancerul de col uterin nu ar mai avea acces la acestea", se arată în document.
Autorii actului normativ propun ca aplicarea noilor prevederi să intre în vigoare de la 1 octombrie 2025, "pentru se putea elabora actele normative subsecvente şi a aplica prevederile la începutul unui trimestru".
Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei, după cancerul mamar, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, fiind afectate peste 3.300 de femei din România anual. Dintre acestea, mai mult de jumătate îşi pierd viaţa.
Noi prevederi privind controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM)
Ordonanţa aprobată de guvern include şi un nou set de măsuri ce vizează reducerea şi controlul IAAM.
Astfel, Ministerul Sănătăţii a propus patru categorii de norme care vor fi implementate prin ordine ale ministrului sănătăţii:
Normele de organizare a activităţilor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare publice şi private cu paturi. Aceste norme vor reglementa activităţile necesare pentru a preveni şi limita infecţiile în spitale şi alte unităţi sanitare.
Metodologia de raportare a infecţiilor asociate asistenţei medicale. Aceasta va include proceduri clare pentru raportarea infecţiilor nosocomiale, astfel încât să poată fi monitorizate şi gestionate eficient.
Atribuţiile privind accidentele de expunere la produse biologice ale personalului care lucrează în sistemul sanitar. Această categorie va stabili reglementări specifice pentru gestionarea accidentelor de expunere la produse biologice, protejând astfel sănătatea personalului medical.
Metodologiile specifice de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a expunerii accidentale a personalului sanitar la produse biologice. Aceste metodologii vor include proceduri pentru supravegherea infecţiilor şi a accidentelor de expunere, asigurând un mediu sigur pentru personalul sanitar şi pacienţi.
“Aceste patru categorii de norme vor contribui semnificativ la protecţia pacienţilor şi a personalului din sistemul de sănătate, reducând riscurile asociate infecţiilor nosocomiale şi accidentelor de expunere la produse biologice. Implementarea acestora va contribui la crearea unui mediu de îngrijire mai sigur şi mai eficient în spitale şi alte unităţi sanitare”, a menţionat Ministerul Sănătăţii.
