Vaccinurile administrate în copilărie pot oferi beneficii care depăşesc prevenirea directă a bolilor, sugerând că unele dintre ele ar putea avea şi un rol indirect în limitarea răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice. Un studiu nou indică faptul că anumiţi copii vaccinaţi au fost mai puţin predispuşi să prezinte astfel de bacterii în intestin.
Copiii care au primit un vaccin uzual ce ajută la prevenirea pneumoniei au fost mai puţin probabil să fie purtători ai unor bacterii rezistente la antibiotice (RAM), arată un studiu condus de cercetători de la Washington State University (WSU).
Echipa a evaluat dacă vaccinurile împotriva rotavirusului (RV) şi pneumococului (PCV13) reduc colonizarea intestinală cu un grup de bacterii care include Escherichia coli (E. coli)şi care este rezistent la antibiotice esenţiale folosite în infecţiile severe. Colonizarea reprezintă prezenţa bacteriilor în organism, de obicei la nivel intestinal, fără să provoace boală, însă ele pot persista şi, ulterior, pot determina infecţii sau se pot transmite altor persoane.
Studiul a fost condus la un grup de copii din Guatemala. Rezultatele privind vaccinul împotriva rotavirusului nu au fost concludente, însă la copiii sub 5 ani care au primit vaccinul pneumococic s-au observat rate semnificativ mai mici de colonizare.
Bacteriile rezistente analizate sunt cunoscute ca Enterobacterales rezistente la cefalosporine cu spectru extins (ESCrE). Acestea au fost mai rar întâlnite la copiii vaccinaţi, în mare parte pentru că aceştia au avut mai puţine vizite la unităţi medicale, factor asociat anterior cu rate mai ridicate de bacterii rezistente la antimicrobiene.
Rezultatele au fost publicate recent în revista Vaccine.
În concluziile sale, autoarea principală, dr. Brooke Ramay, cercetător în cadrul Paul G. Allen School for Global Health de la WSU, subliniază că majoritatea studiilor despre vaccinare şi rezistenţa la antimicrobiene se concentrează pe prevenirea infecţiilor şi pe reducerea utilizării antibioticelor, ceea ce înseamnă că, dacă oamenii se îmbolnăvesc mai rar şi iau mai puţine antibiotice, bacteriile au mai puţine ocazii să se adapteze şi să devină rezistente.
În acest studiu, abordarea a fost diferită: cercetătorii au urmărit bacteriile colonizante şi au constatat că vaccinarea a redus probabilitatea de colonizare printr-un mecanism distinct, şi anume prin prevenirea vizitelor la clinică, cu expunere mai mică la medii în care aceste bacterii sunt prezente.
Rezistenţa la antimicrobiene este una dintre cele mai presante ameninţări globale pentru sănătate, contribuind la milioane de decese în fiecare an. Infecţiile rezistente sunt mai greu de tratat, pot necesita spitalizări mai lungi şi cresc riscul de complicaţii şi deces.
Studii anterioare din Guatemala au arătat că, la copii, vizitele la spitale sau clinici pentru boală au fost asociate cu o probabilitate de peste două ori mai mare de a purta bacterii rezistente, în timp ce utilizarea antibioticelor nu a fost identificată ca fiind puternic asociată cu colonizarea.
În studiul actual, cercetătorii au analizat probe de fecale, registre de vaccinare şi date de sănătate de la 406 copii. În privinţa vaccinului rotavirus, echipa nu a putut stabili clar efectele asupra colonizării, în principal pentru că raportările de sindrom diareic au fost rare. Dr. Ramay a menţionat că vaccinul rotavirus ar putea oferi efecte indirecte similare prin prevenirea diareei şi a inflamaţiei gastrointestinale, dar sunt necesare date clinice despre episoadele diareice înainte de a se putea trage aceste concluzii.
Cercetătorii au identificat şi alţi factori legaţi de colonizarea bacteriană. Copiii care au raportat diaree în luna precedentă au fost semnificativ mai predispuşi să poarte ESCrE. Echipa a suspectat că acest lucru ar putea fi legat de inflamaţia intestinală, care favorizează dezvoltarea unor bacterii rezistente precum E. coli. În schimb, consumul de iaurt a părut protector, sugerând că bacteriile benefice din alimentele probiotice ar putea susţine un mediu intestinal sănătos şi reduce colonizarea cu bacterii rezistente.
Expunerea la mediu a fost, la rândulsău, relevantă: copiii din gospodării care foloseau terenuri pentru agricultură au avut un risc mai mare de colonizare, posibil prin contact cu sol sau apă contaminate cu materii fecale de origine umană sau animală.
Dr. Ramay a precizat că echipa plănuieşte studii suplimentare pentru a înţelege mai bine cum utilizarea terenurilor agricole şi expunerea la mediu influenţează colonizarea cu bacterii rezistente.
Studiul a fost realizat în parteneriat cu Universidad del Valle de Guatemala şi a fost susţinut de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), din Statele Unite, şi Wellcome Trust, din Marea Britanie.
