O echipă internaţională de cercetători coordonată de Universitatea California Los Angeles (UCLA) a demonstrat că, atunci când enzimele sistemului imunitar uman fragmentează proteina spike a virusului care provoacă Covid-19, unele dintre fragmentele rezultate pot perfora membranele celulelor imunitare umane. Aceste fragmente vizează şi distrug anumite tipuri de celule în funcţie de forma lor, respectiv aceleaşi celule-santinelă şi celule efectoare care sunt reduse semnificativ în formele severe de boală. Fragmentele proteice provenite din varianta Omicron au prezentat o activitate mai scăzută asupra celulelor imunitare, un rezultat care ar putea explica de ce această variantă este mai puţin periculoasă decât alte tulpini.
Chiar şi după ce infecţia acută cu SARS-CoV-2 se încheie, organismul poate rămâne expus unor efecte persistente ale virusului. Un studiu recent arată că fragmente virale rămase în organism în urma infecţiei pot interacţiona direct cu anumite celule ale sistemului imunitar, contribuind la inflamaţie şi la simptomele de durată observate la persoanele cu sindrom post-Covid, cunoscut şi drept Covid de lungă durată.
Un studiu, realizat de o echipă internaţională de peste 30 de cercetători din Statele Unite, China, Germania, India şi Italia, descrie un mecanism prin care fragmente virale rămase după degradarea SARS-CoV-2 pot afecta sistemul imunitar.
Potrivit autorilor, aceste fragmente nu sunt inerte, ci pot viza selectiv anumite tipuri de celule imunitare, ceea ce ar putea explica unele dintre consecinţele severe şi persistente raportate de milioane de persoane cu sindrom post-Covid.
Rezultatele echipei se bazează pe o descoperire anterioară realizată la UCLA, care a identificat fragmente virale reziduale, rămase active după distrugerea coronavirusului capabile să imite activitatea unor molecule ale propriului sistem imunitar şi să stimuleze inflamaţia.
De această dată, cercetătorii au arătat nu doar că enzimele imunitare umane pot fragmenta proteina spike a SARS-CoV-2 în astfel de resturi virale, ci şi că unele dintre aceste fragmente pot acţiona împreună pentru a ataca tipuri importante de celule imunitare, în funcţie de forma acestora.
„Ne-am fi aşteptat ca acest efect să implice o interacţiune specifică cu proteine-receptor de pe suprafaţa celulelor, aşa cum se întâmplă de obicei în mecanismele de ţintire, în schimb, aceste fragmente vizează un anumit tip de structură a membranei celulare. Celulele cu forme neregulate, cu numeroase prelungiri sau proeminenţe sunt afectate preferenţial de aceste fragmente”, a declarat autorul corespondent Gerard Wong, profesor de bioinginerie la UCLA Samueli School of Engineering şi membru al Institutului California NanoSystems din cadrul UCLA, citat într-un comunicat.
Cercetătorii au observat că aceste fragmente virale recunosc şi se leagă de un anumit tip de structură a membranei celulare, afectând în special celulele cu forme neregulate, cu prelungiri sau aspect „ţepos”. În această categorie intră celulele dendritice, care au rol de alarmă timpurie şi semnalează prezenţa virusurilor, precum şi limfocitele T CD4+ şi CD8+, implicate în coordonarea răspunsului imun şi în distrugerea celulelor infectate.
Reducerea numărului de limfocite T fusese observată şi în cercetări anterioare, iar acest fenomen a fost propus inclusiv ca posibil instrument de diagnostic.
Noul studiu adaugă o explicaţie legată de rolul fragmentelor virale rămase în organism, atât în timpul infecţiei, cât şi după aceasta. Autorii subliniază că impactul acestor resturi virale este încă prea puţin cunoscut.
Faptul că mai multe tipuri de fragmente proteice pot ataca celulele imunitare ar putea explica de ce persoanele cu afecţiuni imune preexistente sunt mai vulnerabile la aceste efecte, chiar dacă, în rest, sunt considerate sănătoase.
Cercetătorii au analizat şi diferenţe între variantele virale.
În cazul variantei Omicron, cunoscută ca fiind mai contagioasă, dar care cauzează forme mai puţin severe de boală, s-a observat că virusul se fragmentează într-o varietate mai mare de proteine comparativ cu variantele anterioare.
Analizele au arătat că fragmentele proteice provenite din proteina spike a variantei Omicron au o capacitate mult mai redusă de a distruge aceste celule imunitare esenţiale din organism. Acest lucru sugerează că sistemul imunitar al pacienţilor infectaţi cu această variantă este mai puţin afectat din punctul de vedere al reducerii numărului de celule imunitare.
Datele sunt relevante în contextul în care Covid-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra sănătăţii publice, iar un număr mare de persoane se confruntă cu simptome persistente, fără soluţii terapeutice clare.
Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Mulţi pacienţi se confruntă în continuare cu efectele persistente ale sindromului post-Covid, adesea fără sprijin adecvat, deşi aceste consecinţe sunt reale şi pot fi profund debilitante. În plus, studii recente au arătat că riscul de Covid de lungă durată poate creşte odată cu reinfectările, atât la copii, cât şi la adulţi.
„Unul dintre cele mai puternice argumente pe care le ofer pacienţilor, familiilor şi medicilor în favoarea vaccinării este acesta: mai multe vaccinuri înseamnă mai puţine infecţii, iar mai puţine infecţii înseamnă mai puţine cazuri de Covid de lungă durată”, a subliniat medicul pediatru dr. Ravi Jhaveri, de la Lurie Children’s Hospital din Chicago.
Au trecut aproape şase ani de la debutul pandemiei de Covid-19, însă milioane de persoane continuă să se confrunte cu efecte pe termen lung ale infecţiei. În ciuda existenţei a mii de studii, mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii nu au încă repere clare pentru evaluarea şi gestionarea pacienţilor cu Covid prelungit.
Covidul de lungă durată se referă la manifestările persistente sau nou apărute după infecţia cu SARS-CoV-2. Afecţiunea este definită prin prezenţa simptomelor la cel puţin trei luni după episodul iniţial de boală.
Pentru a clarifica aspectele esenţiale legate de această afecţiune, Christian Sandrock, specialist în terapie intensivă şi boli infecţioase emergente la UC Davis Health, răspunde în video-ul de mai jos unor întrebări privind sindromul post-Covid.
Video credit: UC Davis Health, 4 noiembrie 2024
0:00 Ce am învăţat despre sindromul post-Covid?
0:45 Care sunt cele mai frecvente simptome ale Covidului de lungă durată?
1:51 Ce pot face oamenii pentru a reduce riscul de Covid prelungit?
2:23 Ce ar trebui să facă persoanele care cred că au sindrom post-Covid?
3:14 Sunt în curs de dezvoltare tratamente mai bune pentru Covid de lungă durată?
Informaţiile din acest videoclip sunt în acord cu datele valabile la data publicării, 4 noimbrie 2024. Materialul are scop informativ. Pentru recomandări medicale, consultaţi autorităţile medicale competente.
