Activitatea fizică constantă la vârsta adultă este asociată cu un risc cu 30–40% mai mic de deces din orice cauză în etapele ulterioare ale vieţii, iar creşterea nivelului de activitate fizică de la un nivel sub cel recomandat pentru sănătate este, de asemenea, legată de un risc cu 20–25% mai mic.
Acestea sunt concluziile unei analize cumulative a datelor disponibile, publicată în British Journal of Sports Medicine.
Pe baza acestor rezultate, autorii cercetării consideră că trecerea la un stil de viaţă mai activ, în orice moment al vieţii adulte, poate extinde durata vieţii şi că niciodată nu este prea târziu pentru a face mai multă mişcare.
În prezent, se recomandă ca adulţii să efectueze între 150–300 de minute pe săptămână de activitate fizică de intensitate moderată sau 75–150 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă, sau o combinaţie a celor două, notează autorii studiului.
Cu toate acestea, deşi aceste recomandări se bazează pe cele mai bune dovezi disponibile, majoritatea studiilor evaluau activitatea fizică la un singur moment în timp, ceea ce ar putea ascunde impactul schimbării tiparelor de activitate de-a lungul vieţii adulte.
Cercetătorii şi-au propus să afle dacă modelele diferite de activitate fizică şi impactul cumulativ al acesteia în timpul vieţii adulte ar putea fi asociate cu un risc mai scăzut de deces din orice cauză, precum şi din cauza bolilor cardiovasculare sau a cancerului.
Ei au analizat bazele de date ştiinţifice pentru studii relevante care evaluau activitatea fizică în cel puţin două momente diferite în timp şi au luat în calcul 85 de studii publicate în limba engleză până în aprilie 2024, cu dimensiuni ale eşantionului variind de la 357 la 6.572.984 de participanţi.
Dintre studiile evaluate, 59 au analizat modele de activitate fizică pe termen lung în timpul vieţii adulte, 16 studii au evaluat beneficiile medii ale diferitelor niveluri de activitate fizică, iar 11 studii au explorat impactul activităţii fizice cumulate asupra riscului de deces.
Pentru a depăşi diferenţele metodologice între studii, cercetătorii au realizat analize separate pentru fiecare tip de date. Analiza combinată a arătat că, în general, un nivel mai ridicat de activitate fizică este asociat cu riscuri mai mici pentru toate rezultatele evaluate.
Astfel, persoanele constant active (32 de studii) aveau un risc cu 30–40% mai mic de a muri din orice cauză.
De asemenea, cei care şi-au crescut nivelul de activitate fizică (21 de studii), plecând de la un nivel sub cel recomandat, aveau un risc cu 20–25% mai mic de deces din orice cauză.
Persoanele care au devenit active, din inactive, erau cu 22% mai puţin predispuse să moară din orice cauză comparativ cu cele care au rămas inactive. În schimb, trecerea de la un stil de viaţă activ la unul sedentar nu a fost asociată cu un risc mai mic de deces, mai relevă rezultatele studiului.
Asocierile între un nivel ridicat de activitate fizică şi un risc mai scăzut de deces erau în general mai evidente în cazul bolilor cardiovasculare decât al cancerului.
Astfel, comparativ cu participanţii constant inactivi, cei constant activi aveau un risc cu 40% mai mic de deces prin boli cardiovasculare şi un risc cu 25% mai mic de deces prin cancer.
Totuşi, dovezile privind relaţia dintre modelele de activitate fizică şi decesul cauzat de o anumită boală (în special cancer) au rămas neconcludente.
Datele combinate sugerează că persoanele care sunt constant active sau devin active au un risc mai scăzut de deces din orice cauză şi, în mod special, din cauza bolilor cardiovasculare, dacă ating nivelurile de activitate fizică recomandate săptămânal.
Menţinerea sau creşterea activităţii fizice chiar şi sub nivelul recomandat a fost totuşi asociată cu beneficii semnificative pentru sănătate, ceea ce indică faptul că orice activitate fizică este mai bună decât deloc, subliniază cercetătorii.
Autorii studiului recunosc anumite limitări, cum ar fi faptul că majoritatea studiilor incluse în analiză s-au bazat pe auto-raportări subiective ale activităţii fizice, care pot fi inexacte. De asemenea, puţine studii au evaluat cantitatea cumulativă de activitate fizică sau decesele cauzate de cancer.
