Alimentele ultraprocesate, care domină tot mai mult dieta modernă, ar putea avea efecte asupra sănătăţii comparabile cu cele ale fumatului, avertizează experţii.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Charles E. Schmidt College of Medicine, din cadrul Florida Atlantic University, a identificat o legătură între consumul acestor produse şi inflamaţia sistemică, un factor-cheie în apariţia bolilor cardiovasculare, a cancerului şi a decesului prematur.
Alimentele ultraprocesate (UPF) includ băuturi răcoritoare carbogazoase, gustări ambalate, produse de patiserie industrială sau carne procesată. Acestea sunt create prin procese industriale complexe, conţin numeroşi aditivi şi foarte puţini nutrienţi esenţiali.
În Statele Unite, aceste produse reprezintă aproape 60% din aportul caloric zilnic al adulţilor şi până la 70% din alimentaţia copiilor. Deşi sunt concepute să fie gustoase şi să reziste mai mult timp pe raft, ele favorizează supraalimentaţia şi aportul excesiv de calorii fără valoare nutritivă. Numeroase cercetări au asociat consumul crescut de UPF cu obezitatea, diabetul, bolile de inimă, tulburările psihice şi creşterea riscului de deces prematur.
Studiul publicat recent în revista The American Journal of Medicine a analizat datele provenind de la 9.254 de adulţi americani incluşi în programul naţional Health and Nutrition Examination Survey. Cercetătorii au comparat aportul de alimente ultraprocesate cu nivelurile din sânge ale proteinei C reactive ultrasensibile (hs-CRP), un marker biologic al inflamaţiei cronice şi un predictor important al riscului cardiovascular.
Rezultatele au arătat că persoanele care obţin între 60% şi 79% din caloriile zilnice din alimente ultraprocesate au avut cu 11% mai multe şanse de a prezenta valori crescute ale hs-CRP comparativ cu cei care consumau sub 20%. Chiar şi cei care obţineau 40 - 59% din calorii din UPF prezentau un risc mai mare cu 14%. După ajustarea pentru anumiţi factori precum vârsta, fumatul sau activitatea fizică, asocierea a rămas semnificativă.
Riscul cel mai mare a fost observat în rândul persoanelor supraponderale şi al celor de vârstă mijlocie. Adulţii între 50 şi 59 de ani aveau o probabilitate cu 26% mai mare de a avea markeri inflamatori crescuţi comparativ cu tinerii între 18 şi 29 de ani, iar obezitatea creştea riscul cu până la 80%. Persoanele fumătoare prezentau, de asemenea, o probabilitate mai mare (17%) de inflamaţie comparativ cu nefumătorii.
Autorii studiului subliniază că rezultatele sunt un semnal de alarmă pentru politicile de sănătate publică. Ei compară situaţia actuală cu cea a industriei tutunului, amintind că a fost nevoie de decenii de dovezi ştiinţifice şi eforturi legislative pentru a reduce consumul de ţigări. În mod similar, combaterea efectelor alimentelor ultraprocesate ar putea necesita timp şi acţiuni coordonate între autorităţi, comunitatea medicală şi producătorii de alimente.
„Alimentele ultraprocesate nu doar că oferă puţini nutrienţi, dar pot stimula inflamaţia cronică, un proces biologic implicat în bolile cardiovasculare şi cancer”, a subliniat dr. Charles H. Hennekens, renumit cardiolog şi medic specialist în medicina preventivă, unul dintre autorii studiului, citat într-un comunicat. Acesta recomandă profesioniştilor din sănătate să discute activ cu pacienţii despre beneficiile unei diete bazate pe alimente cu calitate nutritivă şi despre riscurile alimentaţiei industriale.
Cercetătorii avertizează că tendinţa ascendentă a cancerului colorectal în rândul tinerilor americani ar putea fi legată, cel puţin parţial, de consumul ridicat de produse ultraprocesate. Ei cer intensificarea eforturilor guvernamentale pentru îmbunătăţirea etichetării produselor, reducerea aditivilor nocivi şi promovarea alimentaţiei sănătoase în şcoli şi prin programe publice.
