Bebeluşii care suferă de alergii alimentare pot avea probleme respiratorii pe măsură ce cresc. Cercetătorii de la Institutul de cercetare pediatrică Murdoch din Australia au descoperit că bebeluşii care se confruntă cu aceste probleme au un risc mai mare de a dezvolta astm şi de a se confrunta cu o funcţie pulmonară redusă pe măsură ce cresc.
Echipa de cercetători este prima care a explorat legătura dintre „alergia alimentară confirmată prin provocare în copilărie, astm şi o sănătate pulmonară mai slabă mai târziu în copilărie".
Pe scurt, studiul a urmărit să determine dacă alergiile alimentare la bebeluşi ar putea duce la probleme respiratorii în anii următori.
Cercetătorii au observat 5.276 de bebeluşi din studiul HealthNuts, folosind teste de înţepătură cutanată pentru a detecta alergeni alimentari comuni, cum ar fi arahidele şi ouăle.
Copiii au luat apoi parte la provocări alimentare orale pentru a confirma alergiile alimentare.
La vârsta de şase ani, aceste teste au fost repetate, împreună cu testele funcţiei pulmonare.
Până la vârsta de şase ani, 13,7% dintre copiii din studiu fuseseră diagnosticaţi cu astm.
Cei care au avut alergii alimentare în copilărie au fost de aproape patru ori mai predispuşi să aibă astm în comparaţie cu cei fără alergii alimentare.
Această probabilitate a fost şi mai mare pentru copiii ale căror alergii alimentare au continuat până la vârsta de şase ani. În plus, copiii cu alergii alimentare aveau o probabilitate mai mare de a avea o creştere pulmonară redusă.
„Această asociere este îngrijorătoare, având în vedere că o creştere pulmonară redusă în copilărie este asociată cu probleme de sănătate la vârsta adultă, inclusiv cu afecţiuni respiratorii şi cardiace", afirmă Rachel Peters, profesor asociat la Institutul Murdoch, într-un comunicat.
Potrivit medicului australian, dezvoltarea plămânilor este legată de înălţimea şi greutatea unui copil, iar copiii cu o alergie alimentară pot fi mai scunzi şi mai uşori în comparaţie cu colegii lor fără alergie.
Acest lucru ar putea explica legătura dintre alergia alimentară şi funcţia pulmonară.
Există, de asemenea, răspunsuri imune similare implicate în dezvoltarea atât a alergiilor alimentare, cât şi a astmului, precizează ea.
Alergiile alimentare afectează aproximativ 10% dintre bebeluşi şi cinci la sută dintre copiii mai mari şi adolescenţi.
Specialiştii australieni spun că aceste rezultate ar trebui să motiveze cadrele medicale să fie mai vigilente în monitorizarea sănătăţii respiratorii la copiii cu alergii alimentare.
De asemenea, ei sfătuiesc ca în cazul copiilor cu alergii alimentare aceştia să fie evaluaţi în mod regulat de către specialişti în alergii pentru un management şi o educaţie adecvată.
Studiul a fost publicat recent în revista The Lancet Child & Adolescent Health.
