Imunoterapia, în special tratamentul cu celule CAR T pentru cancer, prelungeşte viaţa multor pacienţi. Dar, uneori, terapia migrează la întâmplare în locuri în care nu ar trebui să ajungă, intrând în plămâni sau în alte ţesuturi necanceroase şi provocând efecte secundare toxice. O echipă de cercetători americani a descoperit molecula responsabilă de ghidarea celulelor T către tumori, pregătind terenul pentru ca oamenii de ştiinţă să îmbunătăţească acest tratament revoluţionar.
Echipa de la Institutul de cancer Wilmot al universităţii Rochester, din Statele Unite, lucrează la găsirea unui medicament care să poată manipula proteina cheie a celulelor T descoperită, respectiv ST3GAL1, spune Minsoo Kim, autorul corespondent al articolului din Nature Immunology care descrie cercetarea publicată luni.
Dacă cercetările evoluează conform planului, un astfel de medicament ar putea fi adăugat la regimul de celule CAR T pentru a se asigura că celulele T îşi ating ţintele, spun cercetătorii.
Laboratorul colaborează cu alţi cercetători de la Wilmot pentru a căuta medicamente care să realizeze această performanţă, minimizând în acelaşi timp riscul de efecte secundare care pun în pericol viaţa.
„Putem crea tratamente foarte puternice, dar dacă acestea nu pot ajunge la ţintele vizate sau dacă ajung în locul greşit, nu oferă rezultatul pe care îl dorim", explică Kim, care este şi lider al programului de cercetare a micro-mediului cancerului de la Wilmot.
Cooptarea sistemului imunitar propriu al pacientului pentru a elimina cancerul apare ca unul dintre cele mai promiţătoare progrese în îngrijirea medicală împotriva cancerului.
Terapia cu celule CAR T presupune extragerea propriilor celule T ale pacientului, un tip de celule albe (limfocite) din sânge cu rol în răspunsul imunitar, şi modificarea lor genetică în afara organismului pentru a recunoaşte cancerul. Odată ce celulele reprogramate sunt infuzate înapoi în pacient, ele acţionează ca un „medicament viu", căutând proteine pe celulele canceroase pentru a le ataca.
În 2016, Institutul Wilmot a fost selectat ca unul dintre puţinele centre din Statele Unite pentru a începe testele clinice cu această procedură, iar mai târziu, după aprobarea Administraţiei americane pentru Alimente şi Medicamente (FDA), a devenit unul dintre primele centre oncologice americane care oferă tratamentul cu celule CAR T pacienţilor eligibili.
Terapia cu celule CAR T este aprobată doar pentru tratarea cancerelor de sânge, inclusiv a unor forme de limfom, leucemie şi mielom multiplu, potrivit Institutului Naţional de Cancer al SUA.
Este mai uşor pentru celulele T modificate genetic să se îndrepte spre punctele fierbinţi ale cancerului din sânge, spune Kim - dar să ajungă la tumorile solide, cum ar fi cancerul de sân, pulmonar, cerebral sau melanomul, este o cu totul altă poveste. Celulele T trebuie să lucreze mai mult pentru a migra prin ţesuturi şi organe şi a identifica o tumoră solidă.
De fapt, studiile clinice care testează acest tratament în tumorile solide nu au fost la fel de favorabile, spune Kim.
Cercetările echipei de la Institutul Wilmot sugerează că în timpul reproiectării genetice a celulelor T are loc ceva care le estompează proprietăţile de deplasare.
Din 2019, echipa de la Wilmot a investigat partea negativă a tratamentului cu celule CAR T, şi în special ce se întâmplă atunci când celulele T pătrund şi rămân în ţesuturile necanceroase.
Descoperirea genei cheie de control a migraţiei care exprimă ST3GAL1 a avut loc prin „screening genomic imparţial", un mod mai eficient de a studia problema, spune Kim.
Cercetătorii au folosit o tehnică de ultimă generaţie CRISPR pentru a edita mii de gene exprimate în celulele T, iar apoi au testat abilităţile acestor gene de a controla migraţia celulară, una câte una pe parcursul a aproape patru ani, în modele de şoareci.
