Un studiu efectuat pe probe de sânge congelate a scos la iveală o serie de proteine care pot estima mai multe forme de demenţă şi cu 15 ani înainte ca boala să fie diagnosticată, au anunţat luni cercetători din Marea Britanie şi China.
În cadrul celui mai amplu studiu de acest gen, oamenii de ştiinţă au arătat cum biomarkeri proteici pot estima demenţa cu 15 ani înainte de diagnostic.
Biomarkerii sunt molecule care se găsesc în sânge, în alte fluide corporale sau în ţesuturi şi reprezintă un semn al unui proces normal sau anormal, al unei afecţiuni sau al unei boli.
Cercetarea, publicată luni, în revista Nature Aging, a analizat probe de sânge recoltate între 2006 şi 2010, care au fost congelate şi apoi analizate 10-15 ani mai târziu de către o echipă de cercetători de la universităţile Warwick (Marea Britanie) şi Fudan (China), între aprilie 2021 şi februarie 2022.
Studiul face parte din cercetările în curs de desfăşurare ale mai multor echipe pentru a identifica pacienţii cu risc de demenţă cu ajutorul unui simplu test de sânge, un progres despre care mulţi oameni de ştiinţă cred că va accelera dezvoltarea de noi tratamente.
În prezent, scanările cerebrale pot detecta niveluri anormale ale unei proteine numite beta-amiloid cu mulţi ani înainte de apariţia demenţei Alzheimer, dar testele sunt costisitoare şi, adesea, nu sunt acoperite de asigurările medicale.
Autorul studiului, Jian-Feng Feng de la Universitatea Fudan din Shanghai, a declarat că astfel de teste sunt esenţiale în cazul populaţiilor îmbătrânite, cum ar fi cea din China, şi a precizat că este în negocieri pentru o potenţială dezvoltare comercială a unui test de sânge bazat pe aceast studiu.
În cadrul studiului, cercetătorii au investigat 52.645 de probe de sânge din depozitul de cercetare Biobank din Marea Britanie, colectate între 2006 şi 2010 de la persoane care nu prezentau semne de demenţă la momentul respectiv, potrivit unui comunicat al universităţii Warwick.
Până în martie 2023, un total de 1.417 participanţi au ajuns să dezvolte demenţă - iar sângele acestor persoane a prezentat o dereglare a biomarkerilor proteici.
Cercetătorii au studiat semnăturile proteice comune la aceste persoane şi au descoperit 1.463 de proteine asociate cu demenţa, pe care le-au clasificat în funcţie de probabilitatea dezvoltării demenţei.
Din cele 1.463 de proteine analizate, cu ajutorul unui tip de inteligenţă artificială (AI) cunoscut sub numele de învăţare automată, 11 proteine au fost identificate şi combinate sub forma unui set de proteine, despre care cercetătorii au arătat că este foarte precis în ceea ce priveşte predicţia apariţiei demenţei.
Ei au descoperit că persoanele care aveau în sânge niveluri mai ridicate ale proteinelor GFAP, NEFL, GDF15 şi LTBP2 aveau o probabilitate mult mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, demenţă vasculară sau demenţă din orice cauză.
Persoanele cu niveluri ridicate de GFAP aveau un risc de 2,32 ori mai mare de a dezvolta demenţă, confirmând concluziile unor studii de mai mică amploare care au evidenţiat contribuţia acestei proteine.
Încorporarea ulterioară a factorilor de risc convenţionali, cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de educaţie şi genetica, a arătat pentru prima dată acurateţea ridicată a modelului de predicţie, măsurată la peste 90%, indicând potenţiala sa utilizare viitoare în cadrul programelor comunitare de depistare a demenţei.
Proteinele (de exemplu, proteina Glial Fibrillary acidic protein, GFAP) fuseseră identificate anterior ca potenţiali biomarkeri pentru demenţă în cadrul unor studii mai mici, însă această nouă cercetare a fost mult mai amplă şi a fost realizată pe parcursul mai multor ani.
Cunoscută sub numele de analiză longitudinală (un studiu efectuat pe un eşantion de participanţi pe parcursul mai multor ani), cercetătorii au putut arăta diferenţele şi traiectoriile dintre cei cu demenţă şi cei de control de-a lungul a 15 ani.
Un diagnostic precoce este esenţial pentru persoanele cu demenţă.
Noile tratamente pot încetini sau chiar inversa evoluţia bolii Alzheimer, dar numai dacă boala este depistată suficient de devreme.
Medicamentul lecanemab este unul dintre cele două noi tratamente pentru această boală.
Autorul principal, profesorul Jianfeng Feng, de la Departamentul de Informatică al Universităţii din Warwick, speră că în viitor vor putea fi dezvoltate medicamente care să interacţioneze cu proteinele identificate în cadrul studiului.
Potrivit profesorului Feng, combinaţia dintre AI şi analiza proteinelor oferă o cale promiţătoare pentru medicina de precizie.
Acest lucru este extrem de important pentru depistarea persoanelor de vârstă mijlocie sau înaintată din cadrul comunităţii care prezintă un risc ridicat de demenţă.
„Acest model ar putea fi integrat fără probleme în sistemul Institutelor Naţionale de Sănătate (NHS), din Statele Unite, şi utilizat ca instrument de screening de către medicii de familie", a declarat profesorul Feng.
Profesorul Wei Cheng, coautor al lucrării de la Universitatea Fudan, a explicat că această cercetare se bazează pe modelul de predicţie a demenţei dezvoltat anterior de echipă, care a utilizat variabile precum vârsta, prezenţa unei anumite gene şi vârsta mamei la deces.
„În comparaţie cu studiile noastre anterioare, modelul nou dezvoltat, bazat pe proteine, reprezintă în mod evident un progres", a spus el.
Un alt autor corespondent, profesorul Jintai Yu, specialist în boli neurovegetative de la Universitatea Fudan, spune că, „biomarkerii proteomici sunt mai uşor de accesat şi mai puţin invazivi, iar aceştia pot facilita în mod substanţial aplicarea screening-ului populaţiei pe scară largă".
De asemenea, el a subliniat dezavantajele modelelor de risc anterioare, care depind în principal de biomarkeri mai complicaţi şi greu de obţinut prin proceduri precum puncţia lombară sau metode imagistice complexe, ceea ce înseamnă că utilizarea lor pe scară largă este împiedicată din cauza procedurilor invazive şi a costurilor ridicate de realizare a acestora.
Autorii au precizat că cercetarea lor nu a fost încă validată în mod independent.
O proteină care a avut rezultate bune în pestimarea demenţei, peptida uşoară a neurofilamentului, este deja utilizată în clinică pentru diagnosticarea şi monitorizarea unor afecţiuni precum scleroza multiplă.
Polipeptida uşoară a neurofilamentului, cunoscută şi sub denumirea de lanţ uşor al neurofilamentului, abreviată în NF-L sau Nfl şi cu numele HGNC NEFL este un membru al familiei de proteine din filamentul intermediar.
„Pe baza acestui studiu, pare probabil că vor fi dezvoltate teste de sânge care pot estima riscul de a dezvolta demenţă în următorii 10 ani", a declarat dr. Suzanne Schindler, cercetător în domeniul Alzheimer la Universitatea Washington din St. Louis, care nu a fost implicată în cercetare.
„Acest studiu nu a inclus testele de sânge disponibile clinic pentru boala Alzheimer, care probabil ar estima şi mai bine dezvoltarea demenţei cauzată de bala Alzheimer", a spus ea.
Astfel de teste sunt deja utilizate în identificarea candidaţilor pentru studiile clinice care testează tratamentele la pacienţii cu boală în stadiu incipient sau chiar presimptomatic, precum Leqembi, dezvoltat de producătorul japonez Eisai şi partenerul său american, Biogen.
Medicamentul a obţinut recent aprobarea de reglementare în Statele Unite, Japonia şi China.
