În contextul în care tulburările de somn şi deficitul de odihnă devin tot mai frecvente la tineri, un studiu recent aduce dovezi concrete despre impactul profund al somnului asupra dezvoltării cerebrale în adolescenţă. Rezultatele, obţinute prin analizarea datelor biometrice şi imagistice a peste 4.000 de adolescenţi americani, evidenţiază cât de semnificative pot fi chiar şi cele mai mici modificări în durata somnului. Aceste descoperiri sunt relevante pentru medici, specialişti în neurologie, psihiatrie, pediatrie şi sănătatea mintală, oferind argumente clare în sprijinul promovării sănătăţii somnului în rândul tinerilor.
Somnul este esenţial pentru buna funcţionare a corpului şi a creierului. În timpul somnului, creierul elimină toxinele acumulate, consolidează şi reorganizează eficient conexiunile cerebrale şi susţine funcţii importante precum memoria, învăţarea şi rezolvarea de probleme. În plus, un somn adecvat susţine sistemul imunitar şi sănătatea mintală.
În adolescenţă, tiparele de somn se modifică. Tindem să ne culcăm mai târziu şi să dormim mai puţin, afectând, astfel, ceasul nostru biologic. Toate acestea coincid cu o perioadă de dezvoltare importantă a funcţiei cerebrale şi a capacităţilor cognitive. American Academy of Sleep Medicine recomandă între opt şi zece ore de somn pe noapte în această etapă de viaţă.
Un studiu, realizat în colaborare de cercetători din Marea Britanie şi China, a constatat că adolescenţii care se culcă mai devreme şi dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă o funcţie cerebrală mai bună şi să obţină scoruri mai ridicate la testele cognitive.
Cu toate acestea, chiar şi participanţii cu cele mai bune obiceiuri de somn nu au atins recomandarea de 8-10 ore de somn pe noapte, demonstrând faptul că mulţi adolescenţi dorm insuficient într-o fază vitală a formării funcţiilor cerebrale.
Studiile care investighează cât de mult dorm adolescenţii apelează frecvent la informaţiile furnizate de participanţi, ceea ce poate fi inexact.
Pentru a depăşi acest obstacol, echipa de cercetători de la Universitatea Fudan, din Shanghai, şi Universitatea Cambridge a utilizat date din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), cel mai mare studiu longitudinal despre dezvoltarea creierului şi sănătatea copiilor din Statele Unite.
În cadrul studiului ABCD, peste 3.200 de adolescenţi cu vârste între 11 şi 12 ani au primit brăţări Fitbit, permiţând cercetătorilor să analizeze obiectiv tiparele de somn şi să le compare cu imagini cerebrale şi rezultate la teste cognitive.
Echipa a verificat datele şi pe alte două grupuri de adolescenţi de 13-14 ani, însumând aproximativ 1.190 de participanţi.
Cercetătorii au împărţit adolescenţii în trei grupuri:
- Grupul 1 (39%): medie de somn de 7 ore şi 10 minute - aveau tendinţa de a merge la culcare cel mai târziu şi se trezeau cel mai devreme.
- Grupul 2 (24%): medie de 7 ore şi 21 minute - au avut valori medii la toate caracteristicile somnului.
- Grupul 3 (37%): medie de 7 ore şi 25 minute - aveau tendinţa de a merge la culcare cel mai devreme şi aveau un ritm cardiac mai scăzut în timpul somnului.
Deşi nu au existat diferenţe semnificative în realizările şcolare între grupuri, la testele cognitive ce vizau vocabularul, cititul, rezolvarea de probleme şi atenţia, Grupul 3 a avut cele mai bune rezultate, urmat de Grupul 2, iar Grupul 1 a avut cele mai slabe performanţe.
Grupul 3 a avut şi cel mai mare volum cerebral şi cele mai bune funcţii cerebrale, în timp ce Grupul 1 avea cel mai mic volum cerebral şi cele mai slabe funcţii.
„Chiar dacă diferenţele în durata somnului dintre grupuri erau mici, puţin peste un sfert de oră, am putut observa diferenţe clare în structura şi activitatea creierului, dar şi în performanţele cognitive, ceea ce subliniază cât de important este somnul de calitate în această etapă a vieţii”, notează autorii în raportul lor.
Deşi studiul nu poate demonstra definitiv că tinerii care dorm mai bine au o funcţie cerebrală superioară, există multe cercetări care susţin această idee. De exemplu, se ştie că somnul ajută la consolidarea memoriei, esenţială pentru învăţare.
Cercetătorii au analizat şi ritmul cardiac al participanţilor: Grupul 3 a avut cele mai mici ritmuri cardiace în timpul somnului, iar Grupul 1 cele mai mari. Ritmurile cardiace mai mici sunt de obicei asociate cu o sănătate mai bună, în timp ce valorile mari pot indica o calitate slabă a somnului, treziri frecvente şi somn neliniştit.
Datorită caracterului său longitudinal, studiul ABCD a oferit cercetătorilor posibilitatea de a observa că variaţiile în tiparele de somn, structura şi funcţia cerebrală, precum şi în performanţele cognitive, erau prezente cu doi ani înainte şi au persistat şi la doi ani după perioada analizată.
Rezultatele au fost publicate în Cell Reports, pe 16 aprilie.
