Un studiu retrospectiv de mici dimensiuni, realizat într-o regiune din statul american Utah, cunoscută pentru calitatea slabă a aerului, a analizat nivelul de expunere la poluare în cazul pacienţilor internaţi cu hemoragii cerebrale şi a identificat o posibilă legătură între poluarea aerului şi apariţia acestor afecţiuni.
„Am descoperit că aceşti pacienţi prezentau o incidenţă mai ridicată de hemoragii cerebrale (anevrism) la trei până la şase luni după perioadele de vârf ale poluării aerului”, explică neurochirurgul Robert Rennert de la Universitatea din Utah, citat într-un comunicat.
Poluanţii din aer, inclusiv ozonul, dioxidul de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon şi particulele mai mici de 2,5 micrometri (PM2.5), sunt cunoscuţi pentru efectele nocive asupra sănătăţii, cauzând inflamaţii în tot corpul.
Se estimează că aceşti poluanţi sunt responsabili pentru aproximativ 8 milioane de decese anual, iar în prezent, aproape nicio regiune de pe glob nu mai beneficiază de un aer complet curat.
Regiunea Wasatch Front, o zonă metropolitană situată în nordul statului Utah, mărginită de munţi şi lacul Utah, are o reputaţie deosebit de proastă pentru concentraţiile de poluanţi atmosferici. Echipa de cercetători a colectat date din ultimii cinci ani privind expunerea la poluare în cazul a 70 de pacienţi trataţi pentru hemoragie subarahnoidiană anevrismală -sângerare intracraniană datorată rupturii unui vas de sânge.
Luând în considerare schimbările sezoniere, de temperatură şi de presiune barometrică, s-a constatat o creştere semnificativă statistic a hemoragiilor cerebrale la câteva luni după expunerea la cele mai ridicate niveluri de PM2.5.
Deşi studiul nu dovedeşte o legătură cauzală, cercetătorii suspectează că expunerea pe termen lung la aceşti poluanţi poate contribui la apariţia mai multor probleme de sănătate care, în cele din urmă, cresc riscul de hemoragii cerebrale.
Poluarea aerului sensibilizează organismul declanşând reacţii inflamatorii puternice prin prin acţiunea citokinelor inflamatorii, duce la acumularea de daune celulare şi afectează procesele de reparare a ADN-ului.
Inflamaţia şi deteriorarea provocate de poluarea aerului ar putea slăbi treptat pereţii vaselor de sânge din creier, ceea ce, în timp, le poate face mai fragile şi mai predispuse la rupere, explică autorii studiului.
Cercetătorii spun că sunt necesare studii privind modul în care expunerea la PM2.5 influenţează inflamaţiile locale sau modificările la nivel celular, pentru a defini mai bine această asociere.
Se ştie că poluarea aerului agravează şi alte riscuri pentru sănătate, creşte pericolul valurilor de căldură extremă, făcându-le mai letale, şi accentuează gravitatea infecţiei cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează Covid-19.
Deşi unele ţări, inclusiv China, au făcut progrese uriaşe în reducerea poluării aerului, fenomenul este încă în creştere în multe regiuni ale lumii.
„Ne dorim ca această cercetare să contribuie la o mai bună conştientizare a riscurilor pe care poluarea aerului le reprezintă pentru sănătatea publică şi să stimuleze adoptarea unor măsuri în acest sens”.
Stimularea utilizării transportului public, aplicarea unor reglementări zilnice mai stricte privind cotele de poluare şi extinderea finanţării cercetării în domeniul mediului ar putea contribui la reducerea expunerii populaţiei la poluare, cu beneficii pe termen lung pentru sănătatea colectivă, concluzionează cercetătorii care şi-au publicat recent studiul în revista npj Clean Air.
