O echipă de cercetători de la Universitatea de ştiinţe medicale din Arkansas (UAMS), Statele Unite, a descoperit un nou potenţial medicament care ar putea preveni boala la persoanele cu aşa-numita genă Alzheimer.
Cercetările au fost publicate recent în revista Communications Biology şi includ descoperirea unei ţinte care poate fi folosită drept abordare terapeutică şi a unui medicament candidat.
Se estimează că 50-65% dintre persoanele cu boala Alzheimer au moştenit gena Alzheimer - Apolipoproteina E4 (APOEε4), de la unul sau ambii părinţi.
Aproximativ 25% dintre persoane au o copie a APOEε4 şi au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boala.
Cei care au două copii (câte una de la fiecare părinte) reprezintă 2-3% din populaţie şi au un risc de 12-15 ori mai mare de a dezvolta Alzheimer.
Echipa din Arkansas pare să fie prima care a făcut recentele descoperiri legate de ţintă şi acest medicament, aşa cum a fost prima în 2018 care a arătat cum gena APOEε4 împiedică celulele creierului să elimine deşeurile, proces cunoscut sub numele de autofagie lizozomală.
O astfel de perturbare a autofagiei la cei care moştenesc APOEε4 este responsabilă de formarea plăcilor beta-amiloid şi încurcăturilor neurofibrilare în creier, care sunt caracteristicile bolii Alzheimer. Această descoperire a fost publicată în revista Alzheimer's and Dementia.
„Seria noastră de descoperiri legate de APOEε4 şi de rolul său dăunător în patogeneza bolii Alzheimer se numără printre cele mai de impact din cei 50 de ani ai mei ca cercetător ştiinţific", a declarat într-un comunicat al universităţii, Sue Griffin, doctor în ştiinţe medicale, o pionieră în studiul neuroinflamaţiei şi cofondator al Journal of Neuroinflammation.
„Nicio altă echipă de cercetare nu a găsit un potenţial medicament specific pentru a bloca efectele nocive ale APOEε4 moştenite", a precizat cercetătoarea.
Prof. Griffin este titularul catedrei în cercetarea geriatrică şi un distins cadru didactic al facultăţii de medicină şi director de cercetare la Institutul pentru Îmbătrânire.
Ea este, de asemenea, profesor în departamentele de Neurobiologie şi Ştiinţe ale Dezvoltării, Medicină Internă şi Psihiatrie ale colegiului UAMS.
Este câştigătoarea premiului pentru întreaga carieră al Asociaţiei Alzheimer şi a fost inclusă în Arkansas Women's Hall of Fame.
Cea mai mare parte a cercetărilor privind Alzheimer se concentrează pe tratamente care pot elimina plăcile beta-amiloid şi încurcăturile neurofibrilare (ghemurile toxice de proteine tau) din creier asociate cu boala, însă această abordare nu a furnizat până acum rezultate impresionante, spune prof Griffin.
Ea remarcă faptul că persoanele cu simptome uşoare de Alzheimer au pierdut deja aproximativ jumătate sau mai mult din neuronii responsabili pentru memorie şi raţionament, ceea ce a determinat-o să se concentreze asupra prevenirii bolii.
Echipa sa va efectua cercetări preclinice pe scară mai largă cu candidatul de medicament, denumit CBA2, şi va testa şi alţi potenţiali candidaţi de medicamente.
„Speranţa noastră este că persoanele care au una sau două copii ale APOEε4 vor lua într-o zi medicamentul în mod regulat pe tot parcursul vieţii şi îşi vor reduce semnificativ riscul de a dezvolta boala Alzheimer", spune prof. Griffin.
UAMS a construit prima structură cunoscută de lungime completă a proteinei APOEε4 în 2017, pe care a creat-o folosind tehnici de bioinformatică şi modelare computaţională.
Această lucrare fundamentală a dus la descoperirea situsului de medicament de pe proteina APOEε4, ApoE4. (APOEε4 se referă la genă, iar ApoE4, fără simbolul epsilon şi fără majuscule, este proteina codificată de această genă).
Cele mai multe laboratoare de cercetare continuă să analizeze manual compuşii candidaţi de medicamente, ceea ce poate dura ani de zile
Echipa de la UAMS supraveghează o suită de biologie computaţională cu servere GPU de înaltă performanţă pe care le-a folosit pentru a analiza aproximativ 800.000 de compuşi în două zile.
Descoperirile simulate pe calculator cu privire la acţiunile medicamentelor care vizează ApoE4 au fost validate în diverse sisteme de modele in vitro şi in vivo.
Un brevet provizoriu a fost acordat pentru medicamentul candidat CBA2, iar aprobarea completă a brevetului este în curs de obţinere, au mai anunţat cercetătorii de la UAMS.
