Persoanele cu depresie au o temperatură corporală mai ridicată, ceea ce sugerează că ar putea exista un beneficiu pentru sănătatea mintală în cazul reducerii temperaturii celor care suferă de această tulburare, potrivit unui nou studiu internaţional condus de cercetători din Statele Unite.
Studiul realizat de UC San Francisco (UCSF) şi publicat marţi, în revista Scientific Reports, nu indică dacă depresia creşte temperatura corpului sau dacă o temperatură mai ridicată provoacă depresia.
De asemenea, nu se ştie dacă temperatura corporală mai ridicată observată la persoanele cu depresie reflectă scăderea capacităţii de auto-răcire a corpului, creşterea generării de căldură din procesele metabolice sau o combinaţie a celor două.
Cercetătorii au analizat datele de la peste 20.000 de participanţi la nivel internaţional care au purtat un dispozitiv pentru măsourarea temperaturii corpului.
Aceştia şi-au raportat zilnic temperatura corpului şi simptomele depresiei.
Studiul de şapte luni a început la începutul anului 2020 şi a inclus date din 106 ţări.
Rezultatele au arătat că, cu fiecare nivel de creştere a severităţii simptomelor depresiei, participanţii au avut o temperatură corporală mai ridicată.
Datele privind temperatura corpului au arătat, de asemenea, o tendinţă spre scoruri mai mari de depresie la persoanele ale căror temperaturi au avut o fluctuaţie mai mică pe parcursul unei perioade de 24 de ore, dar această constatare nu a atins semnificaţia statistică necesară.
Descoperirile aruncă o lumină asupra modului în care ar putea funcţiona o nouă metodă de tratament pentru depresie, spune Ashley Mason, doctor în ştiinţe, autorul principal al studiului şi profesor asociat de psihiatrie la Institutul de neuroştiinţe Weill al UCSF, într-un comunicat.
Un număr mic de studii existente, de tip cauzal, a constatat că utilizarea căzilor cu hidromasaj sau a saunelor poate reduce depresia, posibil prin declanşarea unei auto-răciri a organismului, de exemplu, prin transpiraţie.
„În mod ironic, încălzirea oamenilor poate duce, de fapt, la scăderea temperaturii corporale de revenire care durează mai mult decât simpla răcire directă a corpului, printr-o baie de gheaţă", a declarat Mason, care este, de asemenea, psiholog clinician la Centrul Osher pentru sănătate integrativă al UCSF.
Potrivit cercetătorilor americani, acesta este cel mai amplu studiu de până acum care examinează asocierea dintre temperatura corpului - prin metode de auto-evaluare, cât şi prin senzori la purtător - şi simptomele depresive într-un eşantion larg din punct de vedere geografic.
Având în vedere ratele în creştere ale depresiei în Statele Unite, şi la nivel global, cercetătorii sunt entuziasmaţi de posibilităţile unei noi căi de tratament.
