Un sugar diagnosticat cu o boală genetică rară şi letală a devenit primul pacient din lume tratat cu o terapie genică personalizată. Acest caz marchează o premieră în medicina genomică, cu potenţialul de a transforma complet abordarea bolilor genetice rare. Specialiştii în sănătate şi cercetătorii în biomedicină beneficiază acum de un nou model de intervenţie de urgenţă care poate fi adaptat fiecărui pacient.
Oamenii de ştiinţă au reuşit, în premieră, să administreze cu succes o terapie genică personalizată unui sugar diagnosticat cu o boală genetică rară şi mortală. Rezultatele promiţătoare ale acestui tratament oferă speranţă pacienţilor afectaţi de tulburări genetice rare, demonstrând că intervenţia timpurie prin tehnologia de editare genetică poate redefini standardele în îngrijirea pediatrică.
Bebeluşul KJ avea doar 2 zile când un medic de la Spitalul Universitar din Pennsylvania (Penn) a observat că ceva nu era în regulă. Deşi părea sănătos la naştere, bebeluşul devenise neobişnuit de letargic, nu se alimenta şi avea dificultăţi în menţinerea temperaturii corporale.
Copilul a fost diagnosticat cu deficienţă de carbamoil fosfat sintetază 1 (CPS1), o boală genetică rară, incurabilă şi care pune viaţa în pericol.
Această boală rară afectează doar unul din 1,3 milioane de nou-născuţi.
KJ avea doar câteva zile când a fost diagnosticat cu o boală metabolică rară şi transferat la Spitalul de Copii din Philadelphia, unde medicii desfăşurau cercetări active în domeniul noilor terapii celulare şi genice.Credit foto: CHOP, 15 mai 2025
Astfel de boli sunt cauzate de o singură mutaţie, o literă greşită din cele trei miliarde din genomul uman. Corectarea acesteia necesită o ţintire extrem de precisă, într-un proces numit „editare de bază”.
Echipa de cercetare, sprijinită de Institutele Nţaionale de Sănătate (NIH), din Statele Unite, a dezvoltat, într-un timp record, şi a administrat în siguranţă o terapie genică personalizată pentru a trata sugarul, acum în vârstă de nouă luni şi jumătate.
Bebeluşul a răspuns pozitiv la tratament.
Fără această intervenţie, dacă ar fi supravieţuit, copilul s-ar fi confruntat cu întârziere mentală şi de dezvoltare severe şi, în cele din urmă, ar fi avut nevoie de un transplant hepatic.
Însă jumătate dintre copiii cu această boală mor în prima săptămână de viaţă.
Întregul proces, de la diagnostic până la tratament, a durat doar şase luni şi marchează prima utilizare cu succes a acestei tehnologii la un pacient uman.
Echipa de cercetători de la Spitalul de Copii din Philadelphia (CHOP) şi de la Facultatea de Medicină Perelman, de la Penn, a dezvoltat terapia personalizată utilizând platforma de editare genetică CRISPR.
Ei au corectat o mutaţie genetică specifică din celulele hepatice ale bebeluşului care a condus la apariţia acestei afecţiuni.
Sugarul a fost perfuzat cu o soluţie concepută special pentru el, menită să corecteze mutaţia specifică din ADN-ul său.
Pentru a reuşi această intervenţie, tratamentul a fost învelit în molecule lipidice (grase) pentru a-l proteja de degradare în sânge în drumul către ficat, unde urma să se facă editarea genetică.
În interiorul acestor lipide se aflau instrucţiuni pentru celule, care să producă o enzimă ce editează gena. A fost utilizat un CRISPR personalizat, cu rol de „GPS molecular”, capabil să parcurgă lanţul ADN şi să localizeze cu exactitate mutaţia (litera genetică) vizată care urma să fie corectată.
Tehnologia utilizată în acest studiu a fost dezvoltată pe o platformă care poate fi adaptată pentru a trata o gamă largă de tulburări genetice şi deschide posibilitatea dezvoltării de tratamente personalizate şi pentru alte organe afectate de mutaţii rare.
Bebeluşul KJ. Credit foto: CHOP, 15 mai 2025
CRISPR este o tehnologie avansată de editare genetică ce permite modificări precise ale ADN-ului în interiorul celulelor vii.
Echipa a colaborat cu cercetători de la Universitatea Berkeley, din California, şi un laborator de la Harvard, care a inventat metoda de editare folosită, pentru a se asigura că nu apar modificări genetice periculoase în alte părţi ale ADN-ului pacientului.
Acesta este primul caz cunoscut de administrare a unui tratament CRISPR personalizat unui pacient şi a fost conceput cu grijă pentru a viza doar celulele care nu se reproduc, astfel încât modificările să corecteze doar celulele afectate ale pacientul.
„Platforma de editare genetică, construită pe componente ce pot fi adaptate şi personalizate rapid, promite o nouă eră în medicina de precizie pentru sute de boli rare, oferind terapii salvatoare atunci când contează cel mai mult: devreme, rapid şi adaptat fiecărui individ”, a declarat, joi, Joni L. Rutter, doctor în ştiinţe, directorul Centrului Naţional pentru Avansarea Ştiinţelor Translaţionale (NCATS), citat într-un comunicat al NIH.
Deficienţa de CPS1 este caracterizată prin incapacitatea de a descompune complet în ficat produşii rezultaţi din metabolismul proteinelor, ceea ce duce la acumularea toxică de amoniac în sânge, care ajunge în creier şi poate cauza leziuni severe la nivel cerebral şi în organul hepatic.
Bebeluşului i s-a administrat o dietă cu conţinut extrem de redus de proteine şi medicamentul fenilbutirat de glicerină, care ajuta la eliminarea amoniacului, până când copilul devine eligibil pentru un transplant hepatic.
Totuşi, în această perioadă de aşteptare există riscul de insuficienţă rapidă a organelor din cauza unor anumiţi stresori precum infecţiile, traumele sau deshidratarea. Nivelurile ridicate de amoniac pot duce la comă, edem cerebral şi pot fi fatale sau pot cauza leziuni cerebrale permanente.
Sugarul a primit iniţial o doză foarte mică de terapie, pe 25 februarie, la vârsta de şase luni, urmată ulterior, după 22 de zile, de o doză mai mare. Echipa de cercetare a observat semne de eficienţă a tratamentului aproape imediat.
„Ştiam că metoda de livrare a platformei de editare genetică către celulele hepatice ale copilului ne permite să administrăm tratamentul repetat. Asta însemna că puteam începe cu o doză mică, mai sigură”, a adăugat medicul pediatru de la CHOP, dr. Rebecca Ahrens-Nicklas.
Dr. Kiran Musunuru (stânga) şi dr. Rebecca Ahrens-Nicklas, (dreapta) au condus echipa de cercetători de la CHOP şi Penn care a dezvoltat un tratament personalizat pentru bebeluşul KJ. Credit foto: CHOP, 15 mai 2025
Sugarul a început să tolereze mai multe proteine în alimentaţie, iar echipa medicală a putut reduce cantitatea de medicamente necesare pentru a menţine nivelul de amoniac scăzut în organism.
O dovadă suplimentară a evoluţiei favorabile a fost reacţia copilului la două episoade de boală: o răceală şi, ulterior, o infecţie gastrointestinală.
În mod normal, astfel de infecţii ar fi extrem de periculoase pentru pacient, din cauza riscului de creştere a nivelului de amoniac în creier.
„Ne-am îngrijorat când copilul s-a îmbolnăvit, dar pur şi simplu a depăşit cu succes aceste episoade”, a completat specialistul în genetică de la Penn, şi autorul principal al studiului, dr. Kiran Musunuru.
În urmă cu o săptămână şi jumătate sugarul a primit a treia doză. Medicii spun că este prea devreme pentru a şti dacă va putea renunţa complet la medicaţie, dar doza este mult redusă.
Chiar dacă mai sunt paşi importanţi de parcurs, echipa de cercetare este moderat-optimistă privind progresul copilului.
Medicii care îl îngrijesc fac acum planuri de externare, întrucât sugarul îndeplineşte reperele de dezvoltare şi greutate, dar nu este clar dacă va evita transplantul hepatic.
Oamenii de ştiinţă au prezentat, joi, acest caz la Conferinţa Societăţii Americane pentru Terapie Genică şi Celulară, şi au descris studiul într-un articol publicat în revista The New England Journal of Medicine-NEJM.
Diagnosticat la naştere cu deficienţă CPS1, o boală rară a ciclului ureei, bebeluşul KJ a fost tratat cu succes cu o terapie de editare genetică personalizată, unică în lume, dezvoltată de Spitalul de Copii din Philadelphia (CHOP) şi Penn Medicine. Credit video: CHOP, 15 mai 2025
