Un anevrism aortic este o dilatare apărută în peretele aortei, artera principală a inimii. Anevrismele aortice se formează într-o zonă slabă a peretelui arterial şi pot să se rupă, provocând hemoragii interne care pot pune viaţa în pericol.
Această afecţiune nu provoacă de obicei semne şi simptome în primele stadii, astfel încât este esenţial screeningul persoanelor cu risc crescut, pentru ca anevrismul să fie descoperit şi tratat din timp. Studiile evidenţiază diferenţe semnificative între sexe: anevrismul de aortă este mai frecvent la bărbaţi, iar riscul creşte odată cu înaintarea în vârstă.
La SANADOR, pacienţii au acces la consultaţii de cardiologie şi la investigaţiile recomandate pentru screening, astfel încât eventualele boli cardiovasculare, precum un anevrism de aortă, să fie diagnosticate în stadiile incipiente, înainte să provoace manifestări clinice. În acest fel, tratamentul poate fi minim invaziv, cu recuperare rapidă şi risc redus de complicaţii.
Factori de risc, semne şi simptome
Atât istoricul familial, cât şi stilul de viaţă pot creşte riscul de a dezvolta un anevrism aortic. Afecţiunea apare mai frecvent la persoane care fumează, au peste 65 de ani, sunt bărbaţi, au cazuri de anevrisme aortice în familie sau suferă de hipertensiune arterială.
De cele mai multe ori, persoanele afectate nu ştiu că au anevrism de aortă, deoarece acesta nu cauzează simptome până când nu se rupe. Atunci când apare o ruptură, care poate duce la disecţie de aortă, vorbim despre o urgenţă medicală, care necesită tratament imediat. Simptomele apar brusc şi includ ameţeală, puls crescut şi durere în piept, greaţă şi vărsături sau dureri abdominale.
Pentru a evita această complicaţie, care poate duce la deces, anevrismul aortic trebuie să fie descoperit înainte de a se rupe. Pe măsură ce acesta creşte, pot apărea simptome precum dificultăţi de respiraţie, durere în piept, în spate sau în abdomen, în funcţie de localizarea anevrismului şi dificultate la înghiţire.
Screening şi diagnostic pentru anevrismului de aortă
Screeningul pentru anevrism de aortă implică o consultaţie urmată de ecografie abdominală şi este recomandat bărbaţilor de 65-75 de ani care au fumat.
În timpul examinării, medicul va palpa stomacul pacientului, va face auscultaţii cardiace ca să verifice dacă există vreun murmur sau alte schimbări care indică un anevrism, va verifica pulsul la mâini şi picioare, şi va căuta simptome ale unor afecţiuni care sunt factori de risc pentru anevrismul de aortă, precum sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos.
Examinarea ecografică este rapidă şi neinvazivă, nu foloseşte radiaţii, ci ultrasunete, care îi permit medicului să măsoare diametrul aortei. În cazul în care observă o dilatare anormală, specialistul poate recomanda alte investigaţii, precum CT sau un RMN.
În funcţie de locul în care s-a format o dilatare la nivelul aortei, medicul va pune diagnosticul de anevrism de aortă abdominală, anevrism de aortă toracică sau anevrism de aortă ascendentă.
Tratament minim invaziv
În stadiile incipiente ale bolii, când încă nu există risc de ruptură, iar anevrismul este de mici dimensiuni, medicul poate recomanda schimbarea stilului de viaţă şi monitorizarea anevrismului. Renunţarea la fumat, adoptarea unei diete echilibrate care să scadă tensiunea arterială şi nivelul colesterolul rău, reducerea stresului şi efectuarea unor exerciţii fizice sunt măsuri care pot fi adoptate pentru a ţine sub control evoluţia anevrismului.
În cazul în care acesta are dimensiuni mari, de peste 5 centimetri, pentru a nu apărea complicaţii precum ruptura sau disecţia de aortă, medicul poate recomanda tratamentul endovascular sau chirurgical.
În trecut, singura opţiune era operaţia pe cord deschis, sub anestezie totală, cu riscuri mari de complicaţii. Din fericire, în prezent există metode moderne de tratament, minim invazive, mai uşor de suportat şi cu o recuperare mult mai rapidă.
Procedura EVAR – repararea endovasculară a anevrismului de aortă – este folosită pentru a trata anevrismele de aortă abdominală. În cadrul acestei proceduri, medicul implantează o endoproteză în aortă prin abord arterial transfemural percutanat, adică o mică incizie la nivelul ambelor artere femurale comune, pentru introducerea protezei vasculare.
În funcţie de indicaţie, medicul poate efectua şi procedura FEVAR (fenestrated EVAR), o tehnică specializată, care repară anevrismele complexe. FEVAR implică folosirea unei grefe fenestrate, cu deschideri mici.
Un anevrism de aortă toracică poate fi tratat intervenţional prin procedura TEVAR, care este similară cu EVAR. Aceste intervenţii minim invazive asigură numeroase avantaje pentru pacienţi, pentru că nu implică incizii de mari dimensiuni la nivelul abdomenului sau sternului. Astfel, riscul de complicaţii este redus, durata de spitalizare mai scurtă, iar recuperarea rapidă.
La Spitalul Clinic SANADOR, pacienţii au acces la tratament endovascular pentru anevrismul aortic, prin proceduri precum EVAR sau TEVAR, realizate în Laboratorul de Cateterism de un chirurg cardiovascular experimentat, împreună cu un specialist în cardiologie intervenţională.
Procedurile endovasculare se desfăşoară în Laboratorul de Cateterism, echipat cu două angiografe de ultimă generaţie, Philips Azurion 7. Echipa medicală are o vastă experienţă în realizarea tehnicilor EVAR şi TEVAR, iar intervenţiile sunt efectuate într-un mediu steril, cu echipamente ultraperformante.
Rezultatele deosebite obţinute în urma acestor tratamente endovasculare sunt posibile cu implicarea specialiştilor din Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, complet digitalizată, singura din sistemul medical privat din România.
În cazul unei urgenţe cardiovasculare cum este ruptura unui anevrism de aortă, pacienţii se pot adresa către Compartimentul de Primiri Urgenţe SANADOR, care funcţionează cu propria flotă de ambulanţe şi 26 de linii de gardă, inclusiv cardiologie, chirurgie cardiovasculară, cardiologie intervenţională şi terapie intensivă cardiovasculară. Serviciile de urgenţă se prestează contra cost.
