Într-un context global marcat de dezechilibre şi presiuni tot mai mari asupra sistemelor de sănătate, Europa se confruntă cu o provocare strategică: asistenţa medicală. Îmbătrânirea personalului, migraţia şi lipsa investiţiilor în formarea personalului medical calificat contribuie la o criză complexă, cu efecte în lanţ, potrivit unui nou raport.
La nivel mondial, există un deficit de 5,8 milioane de asistenţi medicali, accentuat de cererea tot mai mare din partea Europei pentru profesionişti în sănătate născuţi în străinătate.
Dependenta ţărilor europene bogate de asistenţi medicali străini agravează acest deficit global, potrivit unui nou raport.
Forţa de muncă în asistenţă medicală la nivel mondial a ajuns la 29,8 milioane în 2023, faţă de 27,9 milioane cu cinci ani înainte. Totuşi, persistă discrepanţe majore între ţările bogate şi cele sărace, conform raportului realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
„Nu putem ignora inegalităţile care marchează peisajul global al asistenţei medicale”, a declarat, marţi, directorul OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Regiunea europeană, care include şi Asia Centrală, găzduieşte 7,2 milioane de asistenţi medicali şi estimează că va mai recruta încă un milion până în 2030.
Există 76,9 asistenţi medicali la 10.000 de persoane, o rată de cinci ori mai mare decât în Africa şi regiunea estică a Mediteranei (ce cuprinde nordul Africii, Cornul Africii, precum şi Asia de Vest şi Centrală).
Totuşi, asistenţii medicali din Europa, care reprezintă aproximativ trei din cinci lucrători medicali, se confruntă cu provocări care ar putea afecta sistemele de sănătate de pe întregul continent.
Un personal îmbătrânit
În aproximativ 20 de ţări la nivel mondial, majoritatea dintre ele naţiuni europene dezvoltate, numărul de noi asistenţi care intră în profesie nu ţine pasul cu cererea, arată raportul.
Acest lucru se datorează unui cumul de factori: ieşirea la pensie a cadrelor medicale fără ca acestea să fie rapid înlocuite şi îmbătrânirea generală a populaţiei, care generează nevoi medicale mai complexe.
De exemplu, în 2023, 31% dintre asistenţii medicali din Europa aveau sub 35 de ani, în timp ce 21% aveau peste 55 de ani.
În Europa de Est, proporţia asistenţilor vârstnici este chiar mai mare decât cea a cadrelor medicale tinere.
Distribuţia pe vârste a asistenţilor medicali din Europa
sub 35 de ani peste 55 de ani
Sursa: OMS: Raportul privind starea asistenţei medicale la nivel mondial 2025, Euronews
Axarea resurselor pe atragerea de forţă de muncă din străinătate
În 23 de ţări europene pentru care există date, 14% dintre asistenţii medicali sunt născuţi în străinătate, un procent comparabil cu media la nivel mondial, dar care reflectă o dependenţă accentuată de recrutarea personalului specializat din alte ţări.
Alţi 10% dintre asistenţi au fost instruiţi în afara ţării în care lucrează.
Raportul OMS subliniază că ţările bogate au făcut „investiţii inadecvate în educaţie” la nivel naţional şi că strategiile lor de atragere a personalului din ţările cu venituri reduse contribuie la agravarea penuriei de personal în aceste zone.
„Există inegalităţi flagrante în distribuţia forţei de muncă, care au dus la o explozie a recrutării personalului din alte ţări şi la modele dezechilibrate de migraţie”, a declarat Howard Catton, directorul general al Consiliului Internaţional al Asistenţilor Medicali (International Council of Nurses).
Formarea de personal specializat
În ciuda dificultăţilor, Europa dispune de un mecanism mai solid pentru formarea noilor asistenţi medicali, comparativ cu alte regiuni.
Pentru fiecare 100.000 de locuitori, existau 42,7 absolvenţi de asistenţă medicală în 2023, faţă de media de 25,3 la nivel mondial.
Mulţi dintre noii asistenţi provin din Asia Centrală, în timp ce Europa de Vest produce mult mai puţini absolvenţi.
Salariul mediu lunar pentru un asistent medical la început de carieră era 2.205 euro, ceea ce, chiar şi ajustat la paritatea puterii de cumpărare, plasează Europa pe primul loc mondial în ceea ce priveşte remuneraţia de bază.
Regiunea este, de asemenea, mai bine echipată pentru a sprijini dezvoltarea profesională a asistenţilor medicali.
Aproximativ două treimi dintre ţările lumii au programe de dezvoltare a competenţelor de conducere în domeniul asistenţei medicale, iar Europa conduce cu o rată de 78%.
Totuşi, raportul recomandă ca statele europene dezvoltate să ia măsuri pentru a încuraja înscrierea în programe de formare şi pentru a motiva personalul să rămână în profesie.
