Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de rectificare bugetară, care urmează să fie aprobat de Guvern sub formă de ordonanţă de urgenţă (OUG). Bugetul Ministerului Sănătăţii pierde fonduri la rectificarea bugetară, ca urmare a reducerii unor sume aferent programelor derulate cu fonduri europene sau din PNRR. În schimb, bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), administrat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), este majorat cu circa 4 miliarde lei, sub nivelul solicitat de conducerea Casei.
BUGETUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
În ceea ce priveşte bugetul Ministerului Sănătăţii, acesta scade cu 2,66 miliarde lei faţă de nivelul stabilit la începutul anului, prin bugetul pe 2025, “reprezentând economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-1.000 milioane lei) şi PNRR (-1.400 milioane lei) stabilite în funcţie stadiul de implementare a acestora”.
Bugetul Ministerului Sănătăţii aprobat la începutul anului prevedea o creştere cu 35,1% a faţă de nivelul realizat efectiv în 2024, de la 20,71 miliarde lei la 27,99 miliarde lei.
BUGETUL CNAS / FNUASS
Bugetul FNUASS, care asigură finanţarea principalelor programe de sănătate din România şi care este administrat de CNAS, va creşte, după rectificarea bugetară, cu 4,03 miliarde lei faţă de nivelul stabilit la începutul anului, de 77,2 miliarde lei (15,4 miliarde euro), pe partea de venituri.
Cea mai mare parte din veniturile suplimentare provin din eliminarea exceptării de la plata CASS a pensionarilor cu pensii de peste 3.000 de lei.
În schimb, cheltuielile FNUASS cresc cu doar 3,4 miliarde lei, “fiind suplimentate pentru asigurarea continuităţii în acordarea materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice şi pentru acordarea şi decontarea concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate”, potrivit notei de fundamentare a proiectului.
Recent, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horaţiu Remus Moldovan, a declarat, la conferinţa 360APT – Acces, Prevenţie, Terapii: puncte de echilibru într-un sistem în schimbare, organizată de platforma 360medical, că pentru ca instituţia are nevoie de 11 miliarde de lei în plus faţă de bugetul aprobat la începutul anului pentru a onora, până la sfârşitul anului, toate datoriile faţă de furnizorii de servicii medicale şi medicamente.
În 2024, bugetul FNUASS a fost de 73,5 miliarde lei (14,8 miliarde euro), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuţiei bugetare preliminate.
Bugetul iniţial al FNUASS, aprobat de Parlament, a fost de 62,36 miliarde lei (12,5 miliarde euro), însă guvernul a suplimentat fondurile de câteva ori pe parcursul anului trecut, pentru a asigura finanţarea sistemului sanitar.
CONTRACTE COST-VOLUM ŞI COST-VOLUM-REZULTAT
Proeictul rectificării bugetare prevede o limită de 8,5 miliarde lei pentru contractele cost-volum şi cost-volum-rezultat în 2025, în creştere semnificativă faţă de nivelul stabilit la începutul anului, de 6,2 miliarde lei.
“Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, limita până la care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este autorizată să negocieze şi să încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat este de 8.500.000.000 lei”, prevede proiectul de OUG.
Contractele cost-volum şi contractele cost-volum-rezultat reprezintă mecanisme care au ca scop creşterea accesului populaţiei la terapie, în condiţii de eficienţă, sustenabilitate financiară şi de predictibilitate a costurilor din sistemul de sănătate.
Sunt considerate contracte cost-volum contractele în care deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP) se angajează să furnizeze gratuit un număr determinat de unităţi, pentru un număr determinat de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp, în condiţii specifice, precum şi contractele în care deţinătorul autorizaţiei se angajează să furnizeze medicamentul inclus în listă cu un anumit preţ negociat, pentru o anumită categorie de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp.
În cazul contractelor cost-volum-rezultat, DAPP se angajează să furnizeze gratuit un număr determinat de unităţi, pentru un număr determinat de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp, în condiţia atingerii unei ţinte terapeutice stabilite.
