Vineri, mai multe asociaţii de pacienţi au semnalat scăderea cu 47% într-o lună a investigaţiilor de monitorizare decontate pentru pacienţii cronici, ca urmare a unor modificări legislative intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026. Scăderea a avut loc pentru pacienţii care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8 şi pentru care sistemul decontează o singură investigaţie de înaltă performanţă sau de medicină nucleară pe an. Luni, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a anunţat că susţine demersurile organizaţiilor de pacienţi, prezentând noi date privind amploarea reducerii numărului de investigaţii.
Potrivit PALMED, datele disponibile indică o reducere de până la 67% a investigaţiilor de tip Monitor M3–M8, ceea ce afectează direct capacitatea pacienţilor cronici de a-şi monitoriza corect afecţiunile şi creşte riscul de diagnostic întârziat şi complicaţii.
“În acest context, PALMED încurajează continuarea dialogului cu autorităţile pentru identificarea unor soluţii eficiente, care să asigure accesul pacienţilor la investigaţii esenţiale şi să evite transferul presiunii către serviciile de spitalizare, cu efecte negative asupra întregului sistem de sănătate”, a transmis patronatul, într-un comunicat.
PALMED susţine că, în ultimele luni, a adus în atenţia Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) efectele generate de modificările legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026, în special în cazul pacienţilor cronici care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3–M8.
Astfel, în luna ianuarie 2026, numărul investigaţiilor de tip Monitor M3-M8 a fost, în medie, cu aproximativ 47% mai mic comparativ cu perioada anterioară.
În cazul anumitor patologii, scăderile sunt mai accentuate – cu 67% pentru pacienţii cu diabet zaharat, cu 58% boli cardiovasculare şi cu 46% pentru afecţiuni neurologice.
Aceste evoluţii afectează continuitatea monitorizării medicale, în special pentru pacienţii cu afecţiuni cronice, pentru care investigaţiile paraclinice sunt esenţiale în evaluarea evoluţiei bolii şi în ajustarea tratamentului.
„Este important să găsim împreună soluţii care să asigure echilibrul între sustenabilitatea financiară a sistemului şi accesul pacienţilor la servicii medicale esenţiale. Pentru pacienţii cronici, investigaţiile paraclinice nu sunt opţionale, ci parte integrantă a managementului medical. De aceea, credem că este necesară o abordare care să ţină cont de nevoile reale ale pacienţilor”, a declarat preşedintele PALMED, Cristian Hotoboc.
În plus, limitările de acces în regim ambulatoriu pot conduce la reorientarea pacienţilor către serviciile de spitalizare de zi pentru realizarea investigaţiilor necesare, avertizează patronatul. Un astfel de fenomen ar avea ca efect creşterea presiunii asupra spitalelor şi utilizarea mai puţin eficientă a resurselor disponibile la nivelul sistemului de sănătate, fără a genera economii reale, potrivit PALMED, care îşi exprimă disponibilitatea de a continua dialogul în vederea identificării unor soluţii.
Asociaţiile de pacienţi au semnalat anterior că situaţia este agravată de lipsa unor clarificări unitare privind aplicarea noilor reguli. Astfel, în lipsa unui răspuns clar din partea autorităţilor, furnizorii au ajuns să aplice reguli diferite, iar pacienţii sunt trimişi să refacă bilete de trimitere, să semneze declaraţii pe proprie răspundere sau se lovesc pur şi simplu de refuzul unor investigaţii.
În acelaşi timp, nici Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu le permite furnizorilor să verifice simplu dacă pacientul a beneficiat deja de o astfel de investigaţie în anul respectiv, potrivit asociaţiilor.
În acest context, organizaţiile de pacienţi au solicitat revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigaţiilor de tip Monitor M3-M8, posibilitatea decontării distincte a tuturor investigaţiilor recomandate pe acelaşi bilet de trimitere şi exceptarea de la această limitare a pacienţilor pentru care monitorizarea repetată este esenţială.
