Diabetul zaharat nu este doar o problemă medicală, ci o adevărată criză globală de sănătate publică, ce afectează sute de milioane de oameni. Numai în România, circa 1,32 milioane de persoane adulte, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 ani, trăieşte cu diabet, iar peste 10.000 de români au murit în 2024 din cauza acestei boli, arată datele prezentate, luni, de Forumul Român de Diabet. Mai mult, 21,4% dintre cazuri rămân nediagnosticate. Acum, un grup de experţi internaţionali lansează un plan strategic pentru transformarea îngrijirii şi cercetării în domeniul diabetului la nivel global.
Pentru prima dată, o coaliţie de experţi, din ţări cu venituri mari, medii şi mici, de pe mai multe continente (America, Asia, Africa, Australia şi Europa), propune un plan comun de acţiune, bazat pe dovezi ştiinţifice, pentru a îmbunătăţi prevenţia, tratamentul şi cercetarea diabetului prin adoptarea Declaraţiei de la Copenhaga - un plan concret cu potenţial de a salva milioane de vieţi.
Coaliţia internaţională este formată din 51 de experţi din 27 de ţări, fiind condusă de dr. K.M. Venkat Narayan, director executiv al Centrului Global de Cercetare în Diabet de la Universitatea Emory (Emory Global Diabetes Research Center-EGDRC). Aceasta a lansat recent Declaraţia de la Copenhaga pentru Diabet (Copenhagen Declaration for Diabetes), un cadru care urmăreşte să îmbunătăţească îngrijirea şi cercetarea diabetului la nivel mondial.
„Diabetul este una dintre cele mai urgente provocări de sănătate publică ale vremurilor noastre, însă răspunsul global a fost fragmentat. Declaraţia de la Copenhaga este un apel la acţiune bazat pe ştiinţă, menit să consolideze îngrijirea, să extindă cercetarea şi să îmbunătăţească rezultatele pentru milioane de oameni din întreaga lume”, a declarat dr. Narayan, citat într-un comunicat.
Diabetul afectează 828 de milioane de oameni la nivel mondial, iar trei ţări - India (213 milioane), China (143 milioane) şi Statele Unite (42 milioane) - concentrează cei mai mulţi pacienţi.
Cu toate acestea, în ciuda dimensiunii acestei epidemii, jumătate dintre persoanele cu diabet rămân netratate, cu rate şi mai mari ale nevoilor neacoperite în ţări cu venituri mici şi medii.
„Şansele ca un tânăr de 20 de ani din mediul urban din India să dezvolte diabet pe parcursul vieţii se apropie de 80%. Nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă. Avem nevoie de strategii globale proporţionale cu amploarea acestei crize”, a susţinut dr. Nikhil Tandon, şeful departamentului de endocrinologie şi metabolism al Institutului de Ştiinţe Medicale (All India Institute of Medical Sciences) din New Delhi, India.
Deşi mortalitatea şi complicaţiile sunt în scădere în ţările dezvoltate, datorită îmbunătăţirii îngrijirii, aceste progrese nu s-au transferat decât în mică măsură către ţările cu venituri mici şi medii, care au sisteme de sănătate subfinanţate în raport cu nevoile.
Declaraţia de la Copenhaga propune patru direcţii strategice urgente pentru a acoperi aceste goluri şi a accelera progresul:
- Valorificarea cunoştinţelor emergente privind diversitatea formelor de diabet, diagnosticele avansate şi terapiile inovatoare.
- Consolidarea sistemelor de sănătate prin modele de îngrijire multidisciplinară, scalabile (uşor de aplicat la scară mai mare - de la nivel local la nivel regional), accesibile şi adaptate contextului local.
- Asigurarea accesului echitabil la tratamente inovatoare şi tehnologii digitale de sănătate.
- Stimularea parteneriatelor internaţionale în domeniul cercetării cu scopul de a reduce şi completa lipsa majoră de informaţii, în special în rândul populaţiilor cu acces limitat la servicii medicale.
Declaraţia de la Copenhaga este susţinută financiar şi logistic de Fundaţia Novo Nordisk din Danemarca (compania după care este denumită produce medicamente pentru diabet) şi reprezintă rezultatul unei colaborări de un an în cadrul Forumului Global pentru Diabet (GDF), o iniţiativă ce implică atât ţări dezvoltate, cât şi ţări cu venituri mici şi medii.
Informaţii despre declaraţia de la Copenhaga, cu cele patru direcţii strategice pentru o schimbări preconizate în tratarea diabetului zaharat, vor fi publicate în numărul din iulie al revistei The Lancet Diabetes and Endocrinology.
