Sindromul post-Covid continuă să afecteze economia mondială, cu costuri estimate la zeci de miliarde anual. Potrivit unui recent raport, Covid de lungă duratăar putea costa anual ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) peste 100 de miliarde de euro în următorul deceniu.
Efectele pe termen lung ale infecţiei cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19 continuă să genereze presiune asupra sistemelor de sănătate şi economiilor naţionale, chiar şi la ani distanţă de debutul pandemiei.
Un nou raport arată că această problemă rămâne semnificativă şi în următorul deceniu.
Sindromul post-Covid ar putea genera costuri anuale de aproape 116 miliarde de euro în ţările membre ale OCDE în următorii zece ani, potrivit unui raport publicat recent de această organizaţie.
Suma este comparabilă cu bugetele anuale de sănătate ale unor state precum Olanda sau Spania.
La şase ani de la începutul pandemiei Covid-19, impactul asupra economiei mondiale persistă. Milioane de persoane continuă să prezinte simptome de lungă durată după infecţia cu virusul, ceea ce generează costuri importante pentru sistemele de sănătate şi afectează piaţa muncii.
Raportul OCDE atrage atenţia că aceste afecţiuni nu sunt în scădere, în timp ce interesul politic şi financiar pentru această problemă pare să se diminueze.
Autorii subliniază că este necesară o implicare constantă şi susţinută în abordarea acestor afecţiuni, atât pentru îngrijirea pacienţilor, cât şi pentru pregătirea în faţa unor viitoare pandemii.
Analiza OCDE arată că, în 2021, la vârful pandemiei, aproximativ 5,3% din populaţia totală a ţărilor membre era afectată de Covid de lungă durată, echivalentul a circa 75 de milioane de persoane. Costurile medicale asociate au fost estimate la 45,3 miliarde de euro. Deşi prevalenţa şi costurile au scăzut ulterior, cheltuielile directe pentru îngrijirea acestor pacienţi sunt estimate să rămână la aproximativ 9,4 miliarde de euro)anual în perioada 2025–2035, chiar şi în cele mai rezervate estimări.
Ce este sindromul post-Covid (Covid de lungă durată)?
Sindromul post-Covid poate apărea la orice persoană infectată cu SARS-CoV-2 şi se manifestă printr-o gamă variată de simptome, precum oboseală, dureri musculare sau articulare, dificultăţi de respiraţie, cefalee sau „ceaţă mentală” (dificultăţi de concentrare).
Simptomele apar, de regulă, în primele trei luni după infecţia iniţială şi persistă cel puţin două luni. Deşi în multe cazuri boala se ameliorează în primele nouă luni, aproximativ 15% dintre pacienţi continuă să prezinte simptome după un an. Datele disponibile indică faptul că sindromul post-Covid nu reprezintă o singură boală, ci un ansamblu de forme distincte ale bolii, fiecare asociată cu factori de risc şi mecanisme biologice diferite.
Impactul îmbolnăvirilor depăşeşte sfera medicală
Raportul arată că simptomele persistente după infecţie reprezintă şi un obstacol pentru creşterea economică.
Costurile indirecte, generate de întreruperi ale activităţii profesionale, retragerea prematură din câmpul muncii şi scăderea productivităţii, vor depăşi costurile medicale directe în perioada 2025–2035.
Autorii estimează că sindormul post-Covid va continua să reducă participarea la muncă şi productivitatea, într-un context deja marcat de creştere economică modestă şi îmbătrânirea populaţiei.
Proiecţiile indică faptul că, în funcţie de evoluţia infecţiilor, prevalenţa Covid de lungă durată ar putea ajunge la 0,6–1% din populaţia OCDE în următorii zece ani.
În scenarii realiste, pierderile economice anuale ar putea rămâne la 0,1–0,2% din produsul intern brut, echivalentul a aproximativ 116 miliarde de euro pe an până în 2035.
Raportul subliniază că, deşi manifestările clinice ale Covid de lungă durată sunt mai bine înţelese, impactul economic şi social abia acum începe să fie evaluat în mod sistematic.
Identificarea cazurilor, diagnosticul şi îngrijirea pacienţilor diferă semnificativ între ţări, iar lipsa datelor solide limitează capacitatea de a estima impactul real şi de a formula politici de sănătate eficiente.
Autorii recomandă colectarea şi raportarea sistematică a datelor naţionale privind sindromul post Covid, pentru a fundamenta intervenţiile de sănătate publică. De asemenea, experienţa pandemiei arată că efectele pe termen lung ale infecţiilor au fost adesea neglijate în fazele iniţiale şi riscă să fie ignorate şi în perioada de recuperare.
OCDE avertizează că, în cazul unor pandemii viitoare sau al apariţiei unor variante mai agresive ale virusului, efectele pe termen lung trebuie luate în calcul încă de la început şi incluse în planurile de intervenţie.
