Dermatita atopică reprezintă o povară extraordinar de mare pentru pacienţi, mai ales dacă este asociată cu alte afecţiuni, de aceea trebuie pus un diagnostic clar de la început pe baza semnelor clinice şi a simptomelor, a declarat dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societăţii Române de Dermatologie, în cadrul emisiunii 360MEDICAL de la postul B1 TV dedicate acestei afecţiuni.
Dermatita atopică este o boală cutanată inflamatorie, care se manifestă prin înroşirea pielii şi creează o senzaţie intensă de mâncărime. Boala apare de obicei în prima parte a copilăriei, dar poate începe la toate grupele de vârstă.
“Dermatita atopică este o boală care are o componentă imunologică. Asta înseamnă că acei copii care vor dezvolta boala se nască cu această predispoziţie. Problema este când apar aceste simptome – ele apar cel mai devreme la două luni. Fac această precizare pentru că sunt foarte mulţi părinţi care vin cu copii cu diverse leziuni cutanate după două săptămâni sau o lună de la naştere – aceea este dermatită seboreică”, a explicat dr. Alin Nicolescu.
Afecţiunea poate apărea, însă, şi mult mai târziu pe parcursul vieţii şi poate aduce dificultăţi majore pacienţilor în viaţa de zi cu zi. În plus, dermatita atopică este de durată, având o evoluţie cronică şi tendinţa să reapară periodic. Afecţiunea poate fi însoţită de astm sau de febra fânului.
“Dermatita atopică este o boală care are o povară extraordinar de mare, un impact fantastic, dar asocierea a două boli inflamatorii prin acest mecanism dublează povara bolii indiferent cât de severă ar fi una din ele. Acesta este unul dintrte motivele pentru care ar trebui să punem un diagnostic clar, de la început, de dermatită atopică, şi să nu o confundăm cu alte alergii”, a menţionat dr. Nicolescu.
“Atunci când se pune un diagnostic de dermatită atopică, se iau în calcul atât semnele clinice, cât şi simptomele. Împreună, gândindu-le într-o cheie corectă, putem pune cu siguranţă un diagnostic corect”, a completat medicul.
Chiar dacă boala nu poate fi eliminată complet, tratamentele şi măsurile de îngrijire pot ameliora mâncarimea şi preveni recidivele.
În România există tratamente disponibile şi decontate prin programele naţionale de sănătate atât pentru formele uşoare ale bolii, cât şi pentru cele medii sau severe. În plus, un nou tratament biologic ar putea fi introdus în curând pe lista medicamentelor compensate.
“Trebuie să avem întâi un diagnostic foarte clar de dermatită atopică. În momentul în care avem acest diagnostic, trebuie să urmăm principiul de terapie individualizată. Noi trebuie să preîntâmpinăm tot ceea ce s-ar putea întâmpla unui pacient cu dermatită atopică. Acest lucru înseamnă că alegem tratamentul în funcţie de mai mulţi parametri – vârsta pacientului, severitatea bolii, localizarea leziunilor”, a afirmat dr. Nicolescu.
Dermatita atopică sau eczema este asociată cu o variaţie a genei care afectează capacitatea pielii de a la reţine umezeala şi de a oferi protecţie faţă de bacterii, agenţi iritanţi sau alergeni. De aceea, principalul factor de risc pentru dermatita atopică este istoricul personal sau familial.
Boala are o prevenţă de circa 4% în rândul populaţiei la nivel mondial, cu variaţii de la regiune la regiune.
“În România se estimează că între 1% şi 1,3% din populaţie suferă la un moment dat de dermatită atopică, iar din acest procent, aproximativ 20% fac forme moderate spre severe, ceea ce înseamnă că vorbim de zeci de mii de persoane”, a menţionat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, specialist în politici de sănătate, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
