Accidentul vascular cerebral este a doua cauză de mortalitate în România, după bolile cardiovasculare, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi reprezintă cauza numărul 1 de dizabilitate la nivel naţional, iar procedurile medicale minim invazive cresc şansa ca pacienţii cu AVC să supravieţuiască fără sechele. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete a anunţat că a fost extinsă reţeaua spitalelor care pot trata pacienţii cu AVC prin includerea altor centre medicale, pentru creşterea accesului pacienţilor la tratamente rapide şi eficiente precum tromboliză şi trombectomie.
Pacienţii care suferă un accident vascular cerebral vor putea fi trataţi prin proceduri medicale minim invazive, precum trombectomii, în 13 spitale din ţară. Ministerul Sănătăţii susţine financiar aceste intervenţii prin Programul Acţiuni Prioritare - AVC (AP-AVCAc).
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete a afirmat că au fost incluse noi centre medicale în reţeaua de spitale care pot trata pacienţii cu AVC, respectiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei" Constanţa, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, care vor primi finanţare în acest sens.
Potrivit ministrului Sănătăţii, extinderea programului de acţiuni prioritare (AP-AVCAc - tratament intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut) înseamnă şanse reale de viaţă pentru mii de pacienţi care nu aveau acces rapid la tratamente moderne.
„Fiecare secundă contează când vorbim despre un accident vascular cerebral. Ştim cu toţii cât de dramatic poate fi impactul unui AVC. Viaţa unui om poate depinde de rapiditatea cu care primeşte tratamentul potrivit. De aceea, una dintre priorităţile mele şi ale echipei Ministerului Sănătăţii este să creştem accesul pacienţilor la tratamente rapide şi eficiente: tromboliză, trombectomie şi alte intervenţii salvatoare", a declarat ministrul Sănătăţii citat de Agerpres.
Numărul spitalelor care oferă această procedură medicală creşte astfel de la 10 la 13, în urma deciziei Ministerului Sănătăţii de a include cele trei noi spitale în Programul Acţiuni Prioritare AVC.
Alte zece spitale ofereau deja astfel de proceduri medicale: Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare din Bucureşti, Spitalul de Urgenţă Elias şi Spitalul Militar din Bucureşti, spitalele judeţene din Târgu Mureş, Oradea, Timişoara, Suceava, Sibiu şi Cluj.
Ministerul Sănătăţii finanţează din buget mai multe programe de îngrijire a cazurilor critice ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate. Aceste programe de acţiuni prioritare sunt esenţiale pentru pacienţii critici cu mai multe tipuri de afecţiuni, fiind derulate prin spitalele publice care îndeplinesc criteriile necesare.
Acţiunile prioritare se adresează pacienţilor critici, finanţând din fondurile Ministerului Sănătăţii costurile specifice pentru tratamentul şi îngrijirea acestor pacienţi care nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate.
În 2025, bugetul alocat creşte la 49 de milioane de lei, faţă de 29 de milioane în 2023.
Programul AP-AVCAc a fost extins la nivel naţional din 2019, în condiţiile în care afecţiunile cerebro-vasculare reprezintă, împreună cu afecţiunile cardiovasculare, principala problemă de sănătate publică în România.
Accidentul vascular cerebral este a doua cauză de mortalitate la nivel naţional, provocând peste 21% din totalul deceselor, şi de dizabilitate (11,3% din totalul persoanelor cu dizabilitate), potrivit estimărilor oficiale.
Cele mai recente estimări arată că aproximativ 55.000 persoane suferă un AVC ischemic în fiecare an, 10.000 de persoane au un AVC hemoragic şi 3.250 o hemoragie subarahnoidiană.
