Femeile sunt de două ori mai predispuse să moară în urma unui infarct miocardic decât bărbaţii, avertizează un studiu recent. Cercetări prezentate la congresul Heart Failure 2023 indică, însă, şi un posibil element-cheie pentru o inimă mai puternică.
Cercetări anterioare au arătat că femeile care suferă de infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) - cea mai gravă formă de atac de cord care rezultă în urma unei blocări complete a arterei coronare - au rezultate mai slabe în timpul spitalizării decât bărbaţii.
Această discrepanţă este atribuită mai multor factori, inclusiv faptului că femeile se confruntă cu un infarct la o vârstă mai înaintată şi au mai multe afecţiuni preexistente la momentul infarctului.
În plus, mai puţine femei sunt supuse unor proceduri de montare de stenturi pentru deblocarea arterelor.
Cele mai recente cercetări au comparat efectele pe termen scurt şi lung ale STEMI la femeile aflate la pre şi postmenopauză.
Studiul a inclus pacienţi internaţi cu STEMI şi trataţi cu intervenţie coronariană percutanată (ICP), o procedură nechirurgicală de rectificare a blocajelor din artera coronară şi de restabilire a fluxului sanguin cardiac, în termen de 48 de ore de la debutul simptomelor, între 2010 şi 2015.
Cercetătorii au înregistrat mortalitatea la 30 de zile şi la cinci ani după tratament, împreună cu apariţia unui alt eveniment cardiovascular în decurs de cinci ani.
„Femeile de toate vârstele care suferă un infarct miocardic prezintă un risc deosebit de ridicat de a avea un prognostic slab", afirmă dr. Mariana Martinho de la Spitalul din Almada, Portugalia, într-un comunicat de presă.
„Aceste femei au nevoie de o monitorizare regulată după evenimentul cardiac, cu un control strict al tensiunii arteriale, al nivelului de colesterol şi al diabetului, precum şi de trimitere la reabilitare cardiacă", a precizat medicul.
Dintre cei 884 de pacienţi implicaţi în studiu, vârsta medie a fost de 62 de ani, femeile constituind 27% dintre participanţi.
În comparaţie cu bărbaţii, femeile au prezentat rate mai mari de mortalitate la 30 de zile şi la cinci ani după un infarct, alături de o incidenţă mai mare a evenimentelor cardiovasculare majore în decurs de cinci ani.
„Femeile au avut o probabilitate de două până la trei ori mai mare de rezultate adverse decât bărbaţii pe termen scurt şi lung, chiar şi după ajustarea pentru alte afecţiuni şi în ciuda faptului că au primit ICP în acelaşi interval de timp ca şi bărbaţii", spune dr. Martinho.
Cercetătorii au examinat în continuare bărbaţi şi femei cu factori de risc comparabili de boli cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul ridicat şi fumatul.
Această analiză a arătat că rezultatele adverse au fost mai frecvente la femeile de peste 55 de ani.
Între timp, femeile cu vârsta de 55 de ani şi mai puţin au suferit mai multe evenimente cardiovasculare majore în decurs de cinci ani, în comparaţie cu omologii lor de sex masculin.
„Femeile aflate la postmenopauză au avut rezultate mai proaste pe termen scurt şi lung după infarctul miocardic decât bărbaţii de vârstă similară", detaliază dr. Martinho.
„Femeile aflate la premenopauză au avut o mortalitate similară pe termen scurt, dar un prognostic mai prost pe termen lung în comparaţie cu omologii lor de sex masculin", a arătat medicul.
În cadrul studiului, femeile au fost de obicei mai în vârstă decât bărbaţii, având vârsta medie de 67 şi, respectiv, 60 de ani.
De asemenea, femeile au avut o incidenţă mai mare de evenimente anterioare precum hipertensiune arterială, diabet şi AVC, în timp ce bărbaţii au fost mai predispuşi să fie fumători şi să aibă boli coronariene.
„Constatările reamintesc necesitatea unei mai mari conştientizări a riscurilor de boli de inimă la femei", a concluzionat dr. Martinho, precizând că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege de ce există disparităţi între sexe în ceea ce priveşte prognosticul după infarctul miocardic, astfel încât să se poată lua măsuri pentru a reduce decalajul în ceea ce priveşte rezultatele.
Cercetarea a fost prezentată la Heart Failure 2023, un congres ştiinţific al Societăţii Europene de Cardiologie, care a avut loc la Praga, în Republica Cehă între 20 - 23 mai.
Cheia pentru o inimă puternică ar putea fi picioarele puternice
În cadrul aceleiaşi conferinţe, alţi cercetători au dezvăluit o posibilă modalitate de a împiedica un infarct să ducă la daune şi mai mari.
Cercetătorii care lucrează cu Societatea Europeană de Cardiologie au raportat că pacienţii cu picioare deosebit de puternice au mai puţine şanse de a dezvolta insuficienţă cardiacă în urma unui infarct miocardic.
Echipa de cercetători a analizat în mod special asocierea dintre forţa cvadricepsului (mică vs. mare) şi riscul de insuficienţă cardiacă.
În comparaţie cu o forţă scăzută a cvadricepsului, un nivel ridicat de forţă a afişat o asociere cu un risc cu 41% mai mic de insuficienţă cardiacă.
Autorii studiului au analizat, de asemenea, asocierea dintre forţa cvadricepsului ca variabilă continuă şi riscul de insuficienţă cardiacă.
Aceştia au constatat că fiecare creştere de cinci procente din greutatea corporală în ceea ce priveşte forţa cvadricepsului a fost asociată cu o şansă cu 11 procente mai mică de insuficienţă cardiacă.
„Forţa cvadricepsului este uşor şi simplu de măsurat cu precizie în practica clinică", spune autorul studiului, Kensuke Ueno, kinetoterapeut la Kitasato University Graduate School of Medical Sciences, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestuia, studiul indică faptul că forţa cvadricepsului ar putea ajuta la identificarea pacienţilor cu un risc mai mare de a dezvolta insuficienţă cardiacă după infarctul miocardic, care ar putea beneficia apoi de o supraveghere mai intensă.
