Cheltuielile medicale suportate direct de pacienţi rămân ridicate în Europa de Est, inclusiv în România. Deşi accesul la servicii medicale este considerat un drept fundamental în Uniunea Europeană (UE), modul în care sistemul de sănătate este finanţat diferă considerabil între state.
Dintre ţările UE, cele mai mari creşteri (în procente) ale cheltuielilor curente pentru sănătate pe locuitor între 2014 şi 2022 au fost înregistrate în Letonia, România, Lituania, Malta, Cipru şi Cehia, unde cheltuielile s-au mai mult decât dublat.
O analiză recentă Eurostat arată că gospodăriile din UE plătesc în medie 15% din costurile medicale direct din buzunar, însă în unele ţări din Europa de Est, inclusiv România, proporţia este semnificativ mai mare.
Potrivit Eurostat, contribuţiile obligatorii la asigurările de sănătate acoperă puţin peste jumătate (51%) din totalul cheltuielilor pentru sănătate din UE, iar cheltuielile guvernamentale reprezintă aproximativ 30%.
Restul de 15% provin din plăţile directe efectuate de gospodării, adică sume achitate personal pentru consultaţii, medicamente, tratamente sau investigaţii.
În medie, o familie europeană plăteşte astfel 15 euro pentru fiecare 100 de euro dintr-o factură medicală.
Analiza, care a inclus 34 de ţări europene, arată diferenţe uriaşe între state: de la 8,5% în Luxemburg, până la 23% în România şi 35,5% în Bulgaria.
Proporţii de peste 30% se înregistrează şi în Letonia (35,1%), Grecia (34,3%), Serbia (32,1%), Lituania (31,4%) şi Bosnia-Herţegovina (31%).
România se află, de asemenea, printre ţările europene cu niveluri ridicate ale cheltuielilor directe, cu o medie anuală de 223 de euro per persoană - una dintre cele mai mici sume în valoare absolută, dar semnificativă raportat la puterea de cumpărare şi la nivelul veniturilor.
În România, cheltuielile curente pentru sănătate au fost printre cele mai reduse din UE în anul 2022, cu o medie de doar 858 de euro pe locuitor, potrivit datelor analizei, care plasează România pe ultimul loc în clasamentul european, la o distanţă considerabilă faţă de Luxemburg, unde cheltuiala medie a fost de 6.590 de euro pe locuitor, de aproape opt ori mai mare.
Diferenţa subliniază decalajul major dintre Europa de Vest şi Europa de Est în ceea ce priveşte investiţiile în sănătate şi reflectă capacitatea economică mai scăzută a României de a finanţa servicii medicale la nivelul standardelor vest-europene.
Chiar şi atunci când se iau în calcul diferenţele de preţuri dintre ţările Uniunii Europene, România rămâne pe ultimul loc în privinţa cheltuielilor pentru sănătate.
În 2022, nivelul mediu al cheltuielilor curente pentru sănătate a fost de 1.627 PPS (standardul puterii de cumpărare) pe locuitor, cel mai mic din UE. Prin comparaţie, Germania a înregistrat cel mai ridicat nivel - 5.317 PPS pe locuitor.
Ajustarea pentru diferenţele de preţ reduce decalajul dintre state, dar chiar şi aşa, Germania cheltuie de peste trei ori mai mult pe sănătate decât România, ceea ce reflectă persistenţa unor inegalităţi semnificative în finanţarea sistemelor medicale europene.
În România, cheltuielile pentru sănătate au crescut semnificativ în ultimul deceniu. Între 2014 şi 2022, cheltuielile curente pentru sănătate au crescut de peste două ori (>miau mult dec\t s-au dublat), plasând ţara printre statele membre ale UE cu cele mai mari creşteri procentuale, alături de Letonia, Lituania, Malta, Cipru şi Cehia.
Această evoluţie reflectă o creştere accelerată a investiţiilor publice şi private în sistemul sanitar, determinată de majorarea salariilor din domeniul medical, extinderea serviciilor şi creşterea costurilor cu medicamentele şi echipamentele, însă nivelul total al finanţării rămâne printre cele mai scăzute din Europa.
În România, cheltuielile pentru sănătate pe locuitor au crescut spectaculos între 2014 şi 2022, cu aproximativ 125,6%, potrivit datelor analizei, ceea ce înseamnă că suma medie cheltuită anual pentru servicii medicale de fiecare român este mai mult decât dublă în doar opt ani. Creşterea este influenţată nu doar de scumpirile din sistemul medical, ci şi de factori demografici, precum îmbătrânirea populaţiei şi creşterea nevoii de îngrijiri medicale.
România se află astfel, alături de Letonia şi Lituania, printre ţările europene cu cea mai rapidă dinamică a cheltuielilor pe cap de locuitor, chiar dacă nivelul absolut al acestor cheltuieli rămâne printre cele mai mici din UE.
Finanţarea serviciilor de sănătate: Ponderea plăţilor directe efectuate de gospodării (2024). Sursa: Eurostat
Economiştii în sănătate explică aceste discrepanţe prin capacitatea diferită a statelor de a finanţa sistemele publice de sănătate.
„Economiile mai puternice pot aloca mai multe resurse pentru sistemele lor de sănătate şi, în consecinţă, ating niveluri mai scăzute ale cheltuielilor directe suportate de populaţie”, afirmă dr. Joseph Piscopo, expert în economie sanitară din Malta.
Ţările cu cele mai mici procente de plăţi directe includ Luxemburg (8,5%), Franţa (8,9%), Croaţia (9,4%), Irlanda (10,6%) şi Germania (10,7%).
În rândul marilor economii europene, Italia are cea mai mare pondere (22,3%), urmată de Spania (20,9%), în timp ce Regatul Unit (15,9%) se apropie de media UE.
În statele nordice, sistemele publice extinse menţin nivelul cheltuielilor directe sub medie: Suedia (13,4%), Danemarca (13,9%) şi Norvegia (14,1%).
„Diferenţele între ţări ţin în mare măsură de cine este asigurat, ce servicii sunt acoperite şi cât din costul total este rambursat”, explică Jonathan Cylus, profesor la London School of Economics, subliniind că politica de acoperire prin asigurări naţionale este esenţială.
În statele cu performanţe slabe, precum România şi Bulgaria, persoanele care nu plătesc contribuţiile sociale sunt excluse din sistemul public şi trebuie să suporte integral costurile tratamentului.
În schimb, în ţări precum Franţa, Germania sau Suedia, sistemele publice sau sociale de asigurări oferă pachete de beneficii extinse - care includ spitalizare, consultaţii primare şi medicamente pe bază de reţetă - şi prevăd protecţie specială pentru categoriile vulnerabile: persoane cu venituri mici, vârstnici sau pacienţi cu boli cronice.
Potrivit analizei, în 2023, o persoană din UE a plătit în medie 542 de euro pe an din buzunar pentru servicii medicale.
În România, suma medie de 223 de euro pe an situează ţara sub media europeană, dar reflectă un efort semnificativ în raport cu veniturile disponibile, mai ales în contextul în care o parte importantă din populaţie recurge la plăţi informale sau servicii neacoperite de asigurare.
Cele mai mari sume anuale directe se înregistrează în Elveţia (2.396 euro), Belgia (1.176 euro) şi Norvegia (1.158 euro). În Franţa, oamenii plătesc anual 410 euro, cel mai mic nivel dintre marile economii europene.
Diferenţele se estompează parţial atunci când cheltuielile sunt ajustate în funcţie de puterea de cumpărare (PPS – standardul puterii de cumpărare). Astfel, costurile directe per persoană variază între 191 PPS în Croaţia şi 1.304 PPS în Elveţia, iar pentru România, valoarea rămâne una modestă, dar disproporţionat de mare în raport cu veniturile reale ale populaţiei.
Cheltuieli pentru sănătate: Plăţi directe ale gospodăriilor pe locuitor (2023). EUR - euro
PPS - standardul puterii de cumpărare (unitate care permite compararea valorii banilor între ţări)
Sursa: Eurostat, octombrie 2025
În România, serviciile medicale de prevenţie - gratuite pentru toţi adulţii, indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi
Recent, Ministerul Sănătăţii a anunţat că serviciile medicale de prevenţie sunt gratuite pentru toţi românii care au peste 18 ani, indiferent dacă aceste persoane sunt sau nu asigurate, şi a făcut un apel public pentru accesarea gratuită a acestor servicii, prin medicii de familie.
Potrivit Ministerului Sănătăţii (MS), indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu, adulţii peste 18 ani beneficiază gratuit de controale medicale de specialitate, precum şi investigaţii şi analize, cu bilet de trimitere de la medicul de familie.
„Prevenţia medicală redevine o prioritate naţională. Accesul liber la controale medicale, analize, investigaţii şi monitorizare, inclusiv pentru persoanele neasigurate, este doar primul pas. Acum trebuie să lucrăm la schimbarea de mentalităţi şi la formarea de obiceiuri sănătoase. Verificarea recurentă a stării de sănătate, chiar atunci când nu doare, salvează vieţi, timp şi resurse. Mergeţi periodic la medic, cu încredere", a transmis ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.
MS precizează că asigurarea medicală nu este obligatorie şi în cazul în care persoana este neasigurată, următoarele servicii medicale sunt gratuite:
* adulţii între 18 şi 39 de ani pot primi, o dată pe an, o consultaţie gratuită pentru evaluarea riscului individual şi pentru consiliere privind factorii de risc - fumat, alimentaţie, activitate fizică şi greutate corporală;
* persoanele de 40 de ani şi peste pot beneficia anual de până la trei consultaţii gratuite, pentru evaluare, consiliere şi monitorizare.
În funcţie de vârstă şi de riscurile identificate, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere pentru analize gratuite, precum:
* hemoleucogramă, glicemie, colesterol total şi LDL, teste pentru ficat şi rinichi;
* test HPV, ecografie sau mamografie pentru femei;
* test pentru depistarea sângelui ocult în scaun (pentru prevenirea cancerului colorectal);
* test PSA pentru bărbaţii de peste 50 de ani.
De asemenea, persoanele aflate deja în evidenţa medicului de familie cu boli cronice beneficiază de consultaţii preventive pentru depistarea timpurie a altor afecţiuni, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul sau bolile renale.
În cazuri speciale, medicul de familie poate elibera trimiteri pentru consultaţii şi analize suplimentare - de exemplu, în suspiciune de cancer sau pentru testarea virusurilor hepatitei B şi C ori a virusului HIV la femeile însărcinate.
Ministerul Sănătăţii îi încurajează pe toţi românii să profite de consultaţiile şi analizele gratuite oferite prin medicii de familie.
