Solidaritatea Sanitară, una din cele două mari federaţii sindicale din sistemul public de sănătate, a criticat proiectul elaborat de Ministerul Sănătăţii care ar permite spitalelor publice să acorde personalului prime de performanţă de până la şase salarii minime brute pe economie. Potrivit federaţiei sindicale, care a precizat că nu a fost consultată de minister, proiectul încalcă prevederi ale contractului colectiv de muncă, a fost lansat înainte de corectarea inechităţilor salariale, nu priveşte toate categoriile de personal din sănătate şi nu are asigurată finanţarea necesară.
Reacţia vine după ce Ministerul Sănătăţii a publicat vineri un proiect de ordonanţă de urgenţă a guvernului (OUG) care prevede că spitalele publice din România vor putea acorda personalului medical bonusuri de performanţă de până la şase salarii minime pe economie, anual.
Proiectul impune, de asemenea, spitalelor publice să monitorizeze anual indicatorii de performanţă la nivel nivel de secţie, compartiment, laborator, serviciu medical şi ambulatoriu integrat.
„Solidaritatea Sanitară din România nu a participat la nici o negociere pe tema acestei iniţiative legislative, fapt care o face anulabilă din perspectiva încălcării unor prevederi legale şi contractuale exprese”, a transmis marţi federaţia sindicală, într-un comunicat.
În privinţa condiţiilor de fond ale proiectului actului normativ, federaţia sindicală are mai multe obiecţii importante.
“Introducerea salarizării suplimentare în funcţie de performanţă înainte de rezolvarea inechităţilor sistemului de salarizare va accentua demotivarea angajaţilor, având efectul invers celui intenţionat de Ministerul Sănătăţii. Astfel, este de notorietate faptul că la ora actuală sistemul de salarizare al profesioniştilor din sănătate se confruntă cu următoarele nedreptăţi flagrante, ale căror efecte sociale devin din ce în ce mai vizibile”, arată Solidaritatea Sanitară.
Federaţia sindicală se referă la plata gărzilor suplimentare şi a sporurilor pentru condiţii de muncă în raport cu salariul de bază din 2018 şi la faptul că sistemul public de sănătate are angajaţii cu durata medie a vieţii profesionale cea mai mare (în unele, depăşind echivalentul a 60 de ani) şi numărul cel mai mare de profesionişti care lucrează în condiţii de muncă deosebit de periculoase.
În plus, primele de performanţă urmează să fie plătite doar unor anumite categorii de personal.
“Proiectul salarizării suplimentare în funcţie de performanţă nu priveşte toate categoriile de personal din sistemul public de sănătate. A te comporta ca şi cum performanţa nu ar putea fi luată în considerare în cazul tuturor angajaţilor înseamnă a introduce o altă distorsiune majoră în sistem, afectând atât echipa medicală, cât şi ansamblul relaţiilor de colaborare dintre angajaţi”, consideră federaţia sindicală.
Solidaritatea Sanitară mai critică neasigurarea finanţării pentru a introduce un sistem de plată în raport cu performanţa, precum şi necorelarea performanţei cu creşterea calităţii serviciilor medicale.
“Modelul propus de Ministerul Sănătăţii se bazează pe o sursă de finanţare variabilă ca amploare de la un spital la altul, mergând până la incertitudinea existenţei sale. Prin specificul lor, unele unităţi sanitare nu pot face venituri suplimentare”, menţionează federaţia.
“Proiectul salarizării suplimentare în funcţie de performanţă ratează cu totul obiectivul corelării performanţei cu creşterea calităţii serviciilor medicale resimţite de pacient”, mai arată Solidaritatea Sanitară.
Federaţia sindicală a precizat că a iniţiat un grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de act normativ alternativ, care să respecte principiile salarizării suplimentare în funcţie de performanţă şi să fie coerent cu actele normative în vigoare.
