Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) consideră că un proiect de act normativ iniţiat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost promovat în lipsa unei consultări publice autentice şi fără respectarea principiilor transparenţei decizionale. Potrivit organizaţiei, în forma actuală, proiectul de act normativ riscă să limiteze accesul populaţiei la servicii medicale, să destabilizeze sistemul sanitar şi să afecteze economia naţională.
Patronatul se referă la un proiect de ordonanţă privind modificarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, iniţiat de CNAS, însă nepublicat în transparenţă legislativă.
„Acest proiect nu reprezintă simple ajustări administrative şi nu susţine economii bugetare. Dimpotrivă, măsurile propuse pot destabiliza întregul sistem medical, afectând direct sănătatea populaţiei. Dacă prevederile vor intra în vigoare în forma vehiculată, pacienţii – milioane de români – vor întâmpina întârzieri majore în obţinerea investigaţiilor şi tratamentelor necesare. Mai mult, costurile ar putea creşte, ceea ce va restrânge şi mai mult accesul la servicii medicale vitale”, a declarat preşedintele PALMED, avertizează Cristian Hotoboc, citat într-un comunicat remis 360medical.ro.
Potrivit organizaţiei, proiectul de act normativ include prevederi cu caracter discriminatoriu, care stabilesc un tratament diferenţiat între furnizorii publici şi privaţi, “deşi ambele categorii oferă servicii similare şi deservesc aceeaşi populaţie”.
“Acest cadru ar favoriza în mod artificial sectorul public, contrar principiilor concurenţei loiale şi normelor europene privind interzicerea acordurilor anticoncurenţiale şi a abuzului de poziţie dominantă, prevăzute la articolele 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). O astfel de abordare poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României, cu consecinţe economice şi sociale grave”, menţionează patronatul.
PALMED consideră că aplicarea unor astfel de prevederi ar limita accesul pacienţilor la servicii medicale private, prin creşterea timpilor de aşteptare cu 3–6 luni, ar descuraja investiţii private de peste 200 milioane euro pe an şi ar crea un dezechilibru concurenţial, prin favorizarea sectorului public.
De asemenea, prevederile ar pune o presiune crescută pe spitalele publice, ar genera un impact macroeconomic negativ (prin reducerea investiţiilor, locurilor de muncă şi contribuţiilor fiscale), ar limita monitorizarea pacienţilor cronici la o singură investigaţie pe an şi ar bloca digitalizarea şi modernizarea infrastructurii medicale.
În prezent, sectorul privat în sănătate asigură peste 50% din serviciile medicale ambulatorii finanţate public, deţine infrastructura majoritară în domenii critice (dializă - 90%, radioterapie - 80%, imagistică şi laboratoare - 80%, stomatologie - 95%) şi generează 100.000 de locuri de muncă, oferind specialiştilor oportunitatea de a profesa în România.
În plus, sectorul medical privat facilitează acces rapid la tehnologii de ultimă generaţie, reducând presiunea pe sistemul public şi salvând vieţi, potrivit patronatului.
PALMED solicită suspendarea procedurii de adoptare a proiectului în forma actuală şi iniţierea de urgenţă a unei consultări reale cu toate părţile implicate – autorităţi, furnizori publici şi privaţi, organizaţii de pacienţi – pentru a construi un cadru legislativ echitabil, predictibil şi orientat către pacient.
„Nu doar că nu se îmbunătăţeşte accesul pacienţilor la servicii medicale, ci se riscă prelungirea listelor de aşteptare şi întârzierea tratamentelor. Sectorul privat nu trebuie privit ca un competitor al celui public, ci ca un partener indispensabil pentru acces echitabil la servicii medicale, reducerea presiunii pe spitalele publice şi modernizarea sistemului de sănătate. Invităm Guvernul la un dialog constructiv, pentru a consolida – nu pentru a slăbi – ceea ce s-a clădit în peste 18 ani de parteneriat public–privat”, a mai spus Cristian Hotoboc.
