O analiză făcută de site-ul european POLITICO arată că peste 200 de milioane de vaccinuri coronavirus nedorite au fost aruncate la gunoi. În România, procurorii vor să ridice imunitatea fostului prim-ministru, Florin Câţu, şi a doi foşti miniştri ai sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, susţinând că achiziţiile excesive de vaccinuri au provocat statului daune de peste 1 miliard de euro, titrează publicaţia europeană.
Cel puţin 215 milioane de doze de vaccinuri Covid-19 achiziţionate de ţările Uniunii Europene (UE) în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, la un cost estimat la 4 miliarde de euro pentru contribuabili, potrivit analizei.
De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârşitul anului 2020, ţările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deşeuri de pe continent, notează site-ul european.
Calculele bazate pe datele disponibile arată că ţările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populaţiei lor.
În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania, care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole.
Dacă această rată medie de risipă ar fi proiectată în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse.
Numărul de vaccinuri irosite tinde să corespundă cu mărimea ţărilor, Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg puţin sub jumătate de milion.
Potrivit sursei citate, situaţia se schimbă atunci când se măsoară deşeurile pe persoană. În medie, ţările UE au aruncat 0,7 doze de vaccin pe cap de locuitor.
*Datele au fost colectate între iunie şi decembrie. Cifrele incluse pentru Suedia, Portugalia, Irlanda şi Spania au fost raportate în Sveriges Radio (februarie 2023), Público (mai 2023), The Irish Times (aprilie 2023) şi La Vanguardia (decembrie 2022). SURSA: Cercetare POLITICO, Eurostat (2023).
Autorii analizei afirmă că nu este deloc uşor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate, guvernele, inclusiv Franţa, a doua cea mai populată ţară din UE, fiind reticente în a dezvălui amploarea risipei.
Calculele aplicate de aceşltia se bazează pe cifre din 19 ţări europene - 15 care ne-au furnizat cifre directe şi patru în care volumele au fost raportate în mass-media locală. Unele cifre datează chiar din această lună; cele mai vechi datează din decembrie 2022.
Totuşi autorii estimează că numărul real de vaccinuri aruncate este probabil mult mai mare.
Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind deşeurile către autorii analizei în luna iunie; la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit. De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie învechite şi să aibă mai multe şanse de a fi aruncate.
Analiza site-ului european estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preţurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice).
Pentru ţările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, analiza a folosit un preţ mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de ţările care au oferit o defalcare.
Din nou, spun autorii, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar şi 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croaţiei.
Tăcere totală în privinţa deşeurilor de vaccinuri
Autorii analizei au cerut tuturor ţărilor UE să împărtăşească date privind vaccinurile nefolosite, însă doar 15 dintre ele au ales să dezvăluie cifra, potrivit acestora. Celelalte au refuzat să împărtăşească numărul sau nu au răspuns.
Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziţionate în perioada de vârf a pandemiei, în 2021, când UE, Statele Uniteşi Marea Britanie se străduiau să asigure un număr limitat de doze. În acea perioadă de frenezie, susţine sursa amintită, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziţionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer şi BioNTech.
Este uşor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă, subliniază autorii analizei. Potrivit acestora, atât mărimea, cât şi momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Ţările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar şi atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecţiile în exces ţărilor terţe au fost zădărnicite de scăderea cererii şi de problemele logistice.
Repercusiunile sunt mai mult decât financiare, notează site-ul european. Întrebările legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmăresc pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, încă de când New York Times a relatat că şefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergătoare încheierii contractului.
Contractul a fost deja renegociat de către Comisia Europeană sub presiunea ţărilor UE care suferă din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât şi Ungaria au încetat să mai accepte vaccinuri şi sunt date în judecată de Pfizer pentru neplata acestora.
În România, procurorii vor să ridice imunitatea fostului prim-ministru şi a doi foşti miniştri ai sănătăţii, susţinând că achiziţiile excesive de vaccinuri au provocat statului daune de peste 1 miliard de euro.
Între timp, vaccinurile vor continua să vină, contractul revizuit cu Pfizer obligând ţările europene să cumpere vaccinuri cel puţin până în 2027.
Risipa de Vaccinuri
Numărul de vaccinuri pe care ţările le-au raportat ca fiind irosite, în comparaţie cu numărul de vaccinuri care le-au fost distribuite.
Datele de distribuţie ale ECDC au fost colectate până la data de 5 octombrie şi au fost calculate pe baza numărului de doze pe flacon, definit pentru fiecare vaccin în parte. Sursa: Cercetare POLITICO, ECDC.
