În februarie 2023, Guvernul a aprobat o listă cu 27 de spitale noi care urmau să se construiască cu bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la propunerea Ministerului Sănătăţii. Ulterior, lista a fost redusă la doar 19 unităţi, însă doar la 15 dintre acestea au demarat efectiv lucrările şi sunt şanse de finalizare, potrivit ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete.
Astfel, în România sunt în construcţie în prezent 15 spitale realizate cu fonduri din PNRR, din care 12 vor fi finanţate prin granturi (nerambursabile), iar celelalte trei prin credite (la dobânzi reduse).
"Nu aş putea să vă spun nici care sunt cele 12, nici care sunt cele trei, pentru că nu s-a luat această decizie. În continuare negocierea şi analiza lor continuă", a declarat Alexandru Rogobete, citat de Agerpres.
În schimb, alte unităţi sanitare, la care nu au început lucrările, din cauza contestaţiilor şi a licitaţiilor întârziate, vor pierde fondurile PNRR.
"De exemplu, la Neamţ nu s-a semnat contractul de finanţare din cauza contestaţiilor. Spitalul de Pneumoftiziologie din Braşov este un alt loc în care nu au început lucrurile, din cauza contestaţiilor sau a licitaţiilor întârziate. Spitalul din Lugoj, pentru care am reziliat deja contractul, pentru că termenul a fost depăşit, acea licitaţie a fost contestată de cinci ori", a spus Alexandru Rogobete.
La cele 15 proiecte finanţate efectiv din PNRR se adaugă încă trei unităţi care se construiesc cu finanţare de la Banca Mondială.
„Deci dacă ar fi să facem un calcul, în ultimii trei ani în România s-a dat drumul construcţiei a aproape 20 de spitale noi, cât nu s-a făcut niciodată în ultimii 35 de ani", a susţinut ministrul.
În schimb, pentru echipamente necesare campaniilor de prevenţie şi depistare precoce a cancerului de col şi de sân, finanţarea - care trebuia să se facă iniţial din PNRR - a fost mutată pe un program cu fonduri norvegiene, potrivit ministrului.
"România nu a pierdut finanţarea pentru unităţile mobile de screening pentru cancerul de col şi sân, din PNRR. Ele au fost achiziţionate dintr-un program cu fonduri norvegiene, în paralel cu PNRR-ul, şi atunci nu se mai justificau, întrucât deveneau dublă finanţare. A fost decizia noastră să le mutăm de pe un program pe altul. Cele din fonduri norvegiene, din acel program internaţional, au fost achiziţionate şi urmează a fi livrate centrelor regionale", a mai spus ministrul.