Spălarea uniformelor medicale acasă poate reprezenta o verigă slabă în lupta împotriva infecţiilor nosocomiale şi a rezistenţei antimicrobiene. Un nou studiu atrage atenţia că echipamentele contaminate, odată introduse în maşinile de spălat obişnuite, pot rămâne purtătoare de bacterii periculoase, inclusiv tulpini rezistente la antibiotice.
Cadrele medicale care îşi spală uniformele acasă pot contribui, fără să ştie, la răspândirea infecţiilor rezistente la antibiotice în spitale (infecţii nosocomiale), avertizează cercetătorii într-un raport publicat în revista PLoS One.
Pentru a evalua dacă maşinile de spălat casnice reuşesc să decontamineze în mod eficient uniformele cadrelor medicale, cercetătorii au spălat mostre de material contaminate în şase tipuri diferite de maşini de spălat de uz casnic, utilizând apă fierbinte şi cicluri rapide şi normale.
Jumătate dintre maşinile testate nu au reuşit să dezinfecteze hainele în timpul ciclului rapid, iar o treime nu au curăţat suficient nici măcar în timpul ciclului standard.
După fiecare spălare, secvenţierea ADN-ului din probele de biofilm colectate din interiorul maşinilor a evidenţiat prezenţa unor bacterii potenţial patogene şi a unor gene de rezistenţă la antibiotice.
„Cercetarea noastră arată că maşinile de spălat casnice nu reuşesc adesea să dezinfecteze textilele, permiţând bacteriilor rezistente la antibiotice să supravieţuiască”, notează autorii raportului.
Cercetătorii au mai descoperit că bacteriile pot dezvolta rezistenţă şi la detergenţii de uz casnic, ceea ce le creşte şi rezistenţa la anumite antibiotice.
Aceştia recomandă actualizarea ghidurilor privind spălarea uniformelor medicale, pentru a garanta că procesele de spălare la domiciliu asigură o decontaminare eficientă şi conformă cu standardele de igienă din spitale şi mediile aseptice.
„Dacă vrem cu adevărat să prevenim transmiterea bolilor infecţioase prin textile şi să combatem rezistenţa antimicrobiană, trebuie să regândim modul în care sunt spălate hainele cadrelor medicale”, au concluzionat cercetătorii.
Rezistenţa la antibiotice (RAM) este o problemă de sănătate la nivel mondial care a dus la peste un milion de decese anual între 1990 şi 2021, potrivit unui studiu publicat anul trecut în revista The Lancet.
Aceasta apare atunci când bacteriile suferă modificări care le permit să eludeze acţiunea medicamentelor antimicrobiene existente, limitând, astfel, opţiunile de tratament pentru anumite infecţii.
Studiul de anul trecut a constatat că, până în 2050, aproape 40 de milioane de persoane la nivel mondial ar putea muri din cauza rezistenţei la antibiotice.
