Microorganismele care trăiesc în intestin pot influenţa modul în care organismul face faţă infecţiilor respiratorii severe. Un studiu experimental arată că prezenţa unor bacterii intestinale specifice poate reduce semnificativ riscul de pneumonie bacteriană apărută după gripă, o complicaţie responsabilă de o mare parte din decesele asociate pandemiilor de gripă.
O cercetare, realizată de o echipă de la Institutul pentru Ştiinţe Biomedicale din cadrul Universităţii de Stat din Georgia, a urmărit să clarifice dacă bacteriile intestinale pot influenţa vulnerabilitatea la infecţii bacteriene secundare, apărute după o infecţie respiratorie virală.
În experimentele pe şoareci, cercetătorii au analizat rolul bacteriilor filamentoase segmentate (SFB), prezente doar la unele mamifere. Animalele au fost infectate cu virusul gripal A, apoi expuse unor agenţi bacterieni respiratori frecvenţi: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae şi Staphylococcus aureus.
Rezultatele au arătat că şoarecii care aveau SFB în intestin au fost mult mai bine protejaţi împotriva acestor infecţii bacteriene secundare, cunoscute pentru severitatea şi potenţialul lor letal.
Autorii subliniază că o mare parte din morbiditatea şi mortalitatea asociate pandemiilor de gripă este cauzată tocmai de pneumoniile bacteriene care apar după infecţia virală, ceea ce sugerează că structura microbiotei intestinale ar putea influenţa supravieţuirea într-un astfel de context.
Protecţia oferită de SFB a fost legată de funcţia macrofagelor alveolare, celule imune specializate din plămâni. Aceste celule îşi pierd frecvent capacitatea de apărare după infecţia cu virusul gripal.
Deşi SFB se află exclusiv la nivelul suprafeţei intestinului, ele au indus modificări epigenetice (schimbări ale modului în care genele sunt activate, fără alterarea ADN-ului) în macrofagele alveolare, împiedicând deteriorarea funcţiei celulare indusă de virus şi menţinând răspunsul eficient împotriva bacteriilor respiratorii.
Autorii studiului subliniază caracterul surprinzător al acestei interacţiuni la distanţă între intestin şi plămân. Adăugarea unui singur tip de bacterie la nivel intestinal a fost suficientă pentru a modifica semnificativ modul în care macrofagele pulmonare reacţionează la agenţi patogeni.
Cercetarea a fost publicată în revista Science Immunology, iar autorii sugerează că, pe viitor, mecanismele prin care aceste bacterii influenţează celulele imune ar putea fi exploatate pentru dezvoltarea unor abordări farmacologice menite să reducă severitatea unei game largi de infecţii respiratorii.
Având în vedere că datele provin din modele animale, relevanţa lor pentru oameni necesită confirmare prin cercetări suplimentare.
