Agenţiile de sănătate avertizează că rujeola rămâne o provocare în Europa, în ciuda scăderii numărului de cazuri în 2025 faţă de nivelul record din anul precedent, şi cer măsuri urgente pentru combaterea ezitării faţă de vaccinare.
Rujeola continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică în Europa, chiar dacă numărul cazurilor a scăzut în 2025 comparativ cu anul precedent. Specialiştii avertizează că lipsa vaccinării menţine riscul de focare şi poate duce la reapariţia bolii în mai multe ţări.
Virusul care provoacă boala este unul dintre cele mai contagioase care afectează omul. O persoană bolnavă poate infecta până la 18 persoane nevaccinate, ceea ce face virusul de aproximativ 12 ori mai contagios decât gripa.
Boala rămâne o provocare în regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în pofida scăderii numărului de cazuri raportate în 2025 faţă de recordul atins în 2024. Potrivit datelor oficiale, în 2024 au fost înregistrate 127.350 de cazuri de rujeolă în Europa, cel mai ridicat nivel din 1997.
Cel puţin 40% (3.072) dintre cei care au contractat rujeolă în UE în 2025 erau copii sub cinci ani, cei mai vulnerabili la rujeolă, potrivit OMS. Acest lucru s-ar datora faptului că sistemul imunitar al copiilor mici este încă în curs de dezvoltare, ceea ce face mai dificilă combaterea virusului de către organismul lor.
Deşi în 2025 numărul infecţiilor a scăzut, acesta rămâne de două ori mai mare decât în 2023, avertizează Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC). Instituţia subliniază că riscul de apariţie a unor noi focare persistă.
Sabrina Bacci, şefa programului ECDC privind bolile prevenibile prin vaccinare şi imunizare, a declarat că Europa ar trebui să fie în avangarda eliminării rujeolei. Potrivit acesteia, continentul dispune de un vaccin sigur şi eficient, de resursele necesare şi de sisteme solide de supraveghere pentru a controla această boală care poate fi prevenită.
„Aceste cifre demonstrează că numărul cazurilor de rujeolă rămâne îngrijorător de mare, în ciuda unei scăderi semnificative în ultimul an”, a declarat Bacci.
Pentru a preveni focarele şi a proteja persoanele vulnerabile, inclusiv copiii prea mici pentru a fi vaccinaţi sau persoanele cu contraindicaţii medicale, este necesar ca cel puţin 95% dintre persoanele eligibile să primească două doze de vaccin.
Vaccinarea individuală reduce transmiterea infecţiei şi protejează indirect persoanele care nu pot fi imunizate. Cu toate acestea, ECDC arată că 8 din 10 persoane care au făcut rujeolă în 2025 nu erau vaccinate, situaţie similară cu cea observată în 2024.
Boala poate determina complicaţii severe şi de durată. Potrivit OMS, rujeola poate afecta sistemul imunitar prin „ştergerea” memoriei acestuia, respectiv a capacităţii de a recunoaşte şi combate alte infecţii, pentru luni sau chiar ani. Supravieţuitorii pot deveni astfel mai vulnerabili la alte boli şi chiar la deces.
România, ţara europeană cu cele mai multe cazuri de rujeolă în 2025
România este ţara europeană cu cele mai multe cazuri de rujeolă înregistrate anul trecut, respectiv 4.198, în timp ce, în toată Uniunea Europeană, au fost raportate 7.655 de cazuri de rujeolă.
În privinţa numărului de cazuri înregistrate anul trecut, România este urmată de Franţa cu 877 de cazuri şi Olanda, 534.
Nu există tratament specific pentru rujeolă. În absenţa complicaţiilor, boala durează în general aproximativ două săptămâni. În acest context, vaccinarea rămâne principala măsură de prevenţie.
Regina De Dominicis, director regional pentru Europa şi Asia Centrală al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), a declarat că, deşi numărul cazurilor a scăzut, condiţiile care au favorizat reapariţia bolii în ultimii ani persistă şi trebuie abordate. Ea a subliniat necesitatea combaterii ezitării faţă de vaccinare şi a dezinformării, în lipsa cărora copiii rămân expuşi riscului de îmbolnăvire gravă sau deces din cauza rujeolei şi a altor boli prevenibile prin vaccinare.
Directorul regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a îndemnat populaţia să se bazeze exclusiv pe informaţii medicale verificate, provenite din surse de încredere, în contextul răspândirii informaţiilor false. Eliminarea rujeolei este esenţială pentru securitatea sanitară la nivel naţional şi regional, a precizat acesta.
Creşterea numărului de cazuri nu este limitată la Europa. După ani de progrese în controlul bolii la nivel global, rujeola a înregistrat o creştere constantă în ultimii ani.
La începutul acestui an, OMS a anunţat că şase ţări europene – Armenia, Austria, Azerbaidjan, Spania, Regatul Unit şi Uzbekistan – au pierdut statutul de ţări fără rujeolă în urma creşterii cazurilor din 2024. O ţară îşi pierde acest statut atunci când virusul reapare şi transmiterea se menţine continuu timp de peste un an.
Simptomele rujeolei
Dincolo de necesitatea ca toţi copiii să fie vaccinaţi conform schemei recomandate, dr. Pallavi Bradshaw, director medical adjunct la AXA Health, a evidenţiat şi rolul esenţial al identificării precoce a simptomelor pentru a reduce riscul de transmitere.
Ea a avertizat că pot apărea până la opt simptome înainte de erupţia cutanată, inclusiv: simptome asemănătoare răcelii (ochi roşii sau umflaţi, temperatură ridicată, pete mici alb-cenuşii în gură, dureri musculare, pierderea poftei de mâncare, oboseală, tuse zgomotoasă); erupţia cutanată cauzată de rujeolă apare de obicei sub formă de pete roşii plate sau umflături uşor ridicate, începând de la linia părului, faţă şi în spatele urechilor, înainte de a se răspândi pe corp. De obicei, nu provoacă mâncărime.
