O infecţie fungică rezistentă la tratament se extinde cu rapiditate în spitalele din Europa, atrăgând atenţia autorităţilor sanitare europene, care cer măsuri urgente pentru a limita răspândirea acesteia. Agentul patogen implicat este ciuperca Candida auris, recent redenumită Candidozyma auris, o specie care se răspândeşte cu uşurinţă în mediul spitalicesc şi este dificil de tratat, deoarece rezistă la majoritatea medicamentelor antifungice utilizate în prezent. Fenomenul reprezintă o ameninţare serioasă pentru siguranţa pacienţilor internaţi, în special a celor cu boli grave sau cu imunitatea scăzută.
Ciuperca patogenă Candidozyma auris se răspândeşte rapid în spitalele din Europa, potrivit unui raport publicat, joi, de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).
„Cinci ţări, Spania, Grecia, Italia, România şi Germania, au concentrat majoritatea cazurilor înregistrate în ultimul deceniu", a precizat ECDC într-un comunicat.
„Este o situaţie foarte îngrijorătoare şi reprezintă, fără îndoială, un risc major pentru siguranţa pacienţilor internaţi în spitalele din Europa”, a declarat Diamantis Plachouras, coordonatorul echipei ECDC pentru rezistenţa antimicrobiană şi infecţiile asociate asistenţei medicale.
Candidozyma auris - cunoscută anterior sub numele de Candida auris - este o ciupercă de tip drojdie, identificată pentru prima dată în Japonia în 2009. De atunci s-a răspândit în mai multe regiuni ale lumii, în special în spitale.
Potrivit raportului ECDC, între 2013 şi 2023 au fost raportate peste 4.000 de cazuri în Uniunea Europeană (UE) şi în ţările vecine.
Numărul cazurilor a crescut constant, iar în prezent infecţia este prezentă în cel puţin 18 ţări europene.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în Spania, Grecia, Italia, România şi Germania, iar în ultimele luni au fost identificate focare în Cipru, Franţa şi Germania.
În unele regiuni din Europa, răspândirea este atât de extinsă încât specialiştii nu mai pot identifica focare individuale, infecţia devenind practic endemică în anumite spitale.
Candida auris are capacitatea de a supravieţui pe suprafeţe şi echipamente medicale pentru perioade lungi, ceea ce facilitează transmiterea între pacienţi.
În plus, nu toate dezinfectantele uzuale din spitale sunt eficiente împotriva acesteia, ceea ce face ca procedurile standard de curăţenie să fie insuficiente pentru a opri răspândirea.
Spre deosebire de coronavirus însă, agentul patogen nu se transmite prin aer.
Simptomele la persoanele infectate pot varia, de la febră şi frisoane, până la semne specifice infecţiilor de sânge, ale rănilor sau ale urechii, motiv pentru care este nevoie de teste de laborator pentru diagnostic, spun specialiştii.
Ciuperca a fost identificată pentru prima dată în 2009, în Japonia, iar experienţa acumulată arată că, odată ce ajunge într-o ţară, se poate răspândi la scară largă în câţiva ani.
În multe cazuri, infecţiile apar la pacienţi care au fost internaţi anterior în spitale din ţări unde Candida auris este deja prezentă, fiind astfel introdusă în noi teritorii.
ECDC notează în raport că aceste cifre reprezintă doar „vârful aisbergului", deoarece numeroase ţări nu înregistrează sistematic cazurile de infecţie cu această ciupercă.
Potrivit UE, eforturile naţionale de depistare, monitorizare şi implementare rapidă a măsurilor de limitare a răspândirii Candidozyma auris ar putea reduce impactul asupra pacienţilor din spitalele europene.
Raportul ECDC subliniază că, din cele 36 de ţări europene analizate, doar 17 dispun de programe naţionale de supraveghere pentru această infecţie şi doar 15 au ghiduri clare pentru prevenirea şi controlul ei.
Această lipsă de monitorizare face ca numărul real de cazuri să fie probabil mai mare decât cel raportat oficial.
Specialiştii cer consolidarea sistemelor de detecţie precoce şi de control al infecţiilor pentru a preveni extinderea acestei ameninţări.
