Experţii consideră că gripa aviară H5N1 face parte dintr-o categorie în creştere de boli infecţioase care pot provoca pandemii la nivelul mai multor specii. Există însă modalităţi de reducere a riscurilor, spun ei.
Experţii din domeniul sănătăţii avertizează că gripa aviară reprezintă o ameninţare „unică şi nouă în viaţa umanităţii”, deoarece a devenit o „panzootie” care poate ucide un număr foarte mare de păsări din mai multe specii.
Timp de luni de zile, gripa aviară înalt patogenă, sau H5N1, a circulat în fermele de produse lactate, fiind raportate zeci de infecţii umane în rândul lucrătorilor din ferme în Statele Unite. În prezent, virusul s-a răspândit la peste 48 de specii de mamifere, de la urşi la vaci de lapte, provocând dispariţii în masă la leii de mare şi la puii de focă elefant. Săptămâna trecută, prima persoană din tatele Unite a murit din cauza infecţiei.
Această capacitate de a infecta, răspândi şi ucide o gamă atât de largă de creaturi i-a determinat pe unii oameni de ştiinţă să numească H5N1 o „panzootie”: o epidemie care depăşeşte barierele dintre specii şi poate devasta diverse populaţii de animale, reprezentând o ameninţare şi pentru oameni. Pe măsură ce reducerea habitatelor, pierderea biodiversităţii şi intensificarea agriculturii creează incubatoare perfecte pentru ca bolile infecţioase să treacă de la o specie la alta, unii oameni de ştiinţă spun că o astfel de panzootie ar putea deveni una dintre ameninţările definitorii ale epocii la adresa sănătăţii şi securităţii umane.
Panzootic înseamnă „toate” şi „animale”. „O panzootie este aproape un lucru nou şi nu ştim ce fel de ameninţare reprezintă”, spune profesorul Janet Daly de la Universitatea din Nottingham.
„Avem unele virusuri care pot infecta mai multe specii şi avem unele care pot provoca epidemii masive, dar nu a existat până acum tendinţa de a avea o combinaţie – acesta este un fenomen nou. Este direcţia în care se îndreaptă H5N1, iar acest lucru îl face atât de imprevizibil. [Este] unic şi nou în viaţa şi memoria noastră”, a apreciat acesta.
Ed Hutchinson de la Centrul MRC-pentru Cercetarea Virusurilor, din cadrul universităţii din Glasgow spune că, „este foarte greu ca bolile infecţioase să înceteze efectiv să mai fie specializate şi să treacă la o nouă specie. Prin urmare, atunci când acest lucru se întâmplă, este surprinzător şi îngrijorător”.
Impactul asupra biodiversităţii poate fi uriaş. Gripa aviară a dus la scăderi „catastrofale” ale populaţiilor de păsări şi animale marine, cu milioane de păsări sălbatice ucise. Peste 20.000 de lei de mare sud-americani au murit în Chile şi Peru, iar în Argentina, în zona sudică, au murit aproximativ 17.000 de pui de elefant marin – echivalentul a 96% din toţi puii născuţi în această ţară în 2023.
Riscul ca gripa aviară să se răspândească printre oameni reprezintă o „preocupare majoră”, au avertizat autorităţile sanitare ale ONU.
Cel mai recent, un bărbat din Louisiana a murit după ce a fost expus la o combinaţie de păsări de curte şi sălbatice. Experţii spun că virusul din probele de la pacient prezentau mutaţii. Începând cu luna martie a anului trecut, în Statele Unite au fost raportate 66 de cazuri confirmate de gripă aviară la om, dar cazurile au fost uşoare. Până în prezent, nu există nicio dovadă că virusul se răspândeşte între oameni, iar experţii sunt foarte atenţi la acest aspect.
Trei sferturi dintre bolile emergente pot fi transmise între animale şi oameni. Cercetătorii spun că acest lucru este important în ceea ce priveşte cartografierea lor şi protejarea oamenilor.
Unii cercetători susţin că SARS-CoV-2, care provoacă Covid-19, ar putea fi un exemplu de panzootie, deoarece a infectat mai mult de 58 de specii non-umane, inclusiv căprioare, nurci şi chiar leoparzi de zăpadă (deşi, spre deosebire de gripa aviară, nu se răspândeşte efectiv între acestea şi nu le ucide, deci nu se încadrează în definiţia tradiţională).
„Suntem copleşiţi de numărul de specii de animale care sunt susceptibile la infecţia cu noul coronavirus”, au declarat cercetătorii.
Identificarea virusului care provoacă Covid-19 ca un potenţial panzootic ar fi putut duce la o supraveghere activă la animale, spun cercetătorii, şi la dezvoltarea mai timpurie a vaccinurilor.
Oamenii de ştiinţă avertizează, de asemenea, că pandemiile trans-specii sunt în creştere.
„În prezent, există o serie de lucrări care demonstrează că majoritatea virusurilor umane sunt zoonotice (adică de origine animală)”, spune Michelle Wille, cercetător principal la Centrul pentru genomica patogenilor de la Universitatea din Melbourne.
Mark Honigsbaum, istoric medical şi autor al cărţii Secolul pandemic/Pandemic Century, spune: „De ce sunt din ce în ce mai frecvente? Ei bine, răspunsul este simplu: din cauza modului în care noi, oamenii, ne stabilim şi colonizăm zone din ce în ce mai mari ale planetei”.
Pierderea biodiversităţii este principalul motor al epidemiilor de boli infecţioase, deoarece declinul habitatelor şi agricultura industrializată pun oamenii în imediata apropiere a altor specii.
Oamenii au transformat sau ocupat deja mai mult de 70 % din suprafaţa planetei. Începând cu secolul al XX-lea, „revoluţia creşterii animalelor” a fost cel mai important motor al acestei transformări a modului în care utilizăm terenurile. Numărul de animale destinate producţiei de alimente au crescut rapid pentru a hrăni populaţiile în creştere.
Defrişarea pădurilor şi degradarea climei forţează, de asemenea, oamenii şi animalele să intre în contact strâns, deoarece animalele sălbatice sunt împinse în spaţii mai mici. În plus, pe măsură ce clima se încălzeşte, ţânţarii, musculiţele şi căpuşele îşi extind arealul geografic.
Cu cât există mai mulţi agenţi patogeni în populaţiile de animale, cu atât mai mare este riscul ca oamenii să fie expuşi la aceştia. Experţii cred că „vom asista la mai multe astfel de epidemii şi este doar o chestiune de timp până când una dintre ele va provoca o altă pandemie”.
Una dintre primele tulpini de gripă aviară izolată de la o persoană din Texas a prezentat o constelaţie unică de mutaţii care îi permit virusului să se reproducă mai uşor în celulele umane şi să provoace boli mai grave la şoareci în comparaţie cu o tulpină identificată la bovinele de lapte, au raportat miercuri cercetătorii de la Institutul Texas de cercetări biomedicale (Texas Biomed) în revista Emerging Microbes & Infections.
„Ceasul ticăie pentru ca virusul să evolueze şi să infecteze mai uşor şi, eventual, pentru a se transmite de la om la om, ceea ce ar fi îngrijorător”, a declarat miercuri într-un comunicat Luis Martinez-Sobrido, cercetător la Texas Biomed, al cărui laborator este specializat în virusurile gripale şi care a studiat virusul H5N1 de la începutul epidemiei, anul trecut.
Citeşte şi:
Virusul gripei aviare a suferit mutaţii. Experţi: Antiviralele sunt încă eficiente pentru moment
