Temperaturile în creştere şi mobilitatea globală accelerează riscul bolilor tropicale în Europa. Creşterea semnificativă a cazurilor de infectare cu chikungunya, dengue şi virusul West Nile în Europa îi îngrijorează pe experţii în sănătate publică. Aceste evoluţii semnalează o schimbare de paradigmă: boli considerate odinioară exotice devin realităţi locale, iar lipsa experienţei în diagnostic şi tratament ar putea pune presiune pe sistemele de sănătate europene. Experţii în sănătate publică cer acţiuni urgente pentru a preveni o nouă criză epidemică.
Bolile transmise prin înţepătura ţânţarilor se răspândesc în Europa, cu un număr tot mai mare de cazuri de chikungunya, dengue şi virusul West Nile, ceea ce a determinat noi avertismente din partea experţilor în sănătate.
Marţi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că aproximativ 5,6 miliarde de oameni din 119 ţări locuiesc în zone cu risc de chikungunya, un virus care provoacă febră, erupţii cutanate şi dureri articulare severe.
Doar Franţa a raportat 800 de cazuri importate în luna mai, majoritatea asociate cu specia de ţânţar Aedes, inclusiv „ţânţarul tigru”, originar din regiunea Oceanului Indian.
OMS a lansat un apel pentru acţiuni urgente „pentru a preveni repetarea istoriei”, a declarat miercuri un oficial al organizaţiei, făcând referire la epidemia de chikungunya din 2005 care a provocat focare afectând mai multe insule de mici dimensiuni, slab populate, potrivit Euractiv.
Mai recent, Franţa şi Italia au raportat cazuri la pacienţi care nu aveau un istoric de călătorie în zone afectate.
În acelaşi timp, agenţia europeană de sănătate, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) continuă să publice actualizări săptămânale privind chikungunya, dengue şi Zika.
Totuşi, diagnosticarea acestor boli în Europa ar putea fi întârziată, întrucât acestea sunt afecţiuni tropicale rare, iar medicii de familie au o experienţă limitată în recunoaşterea şi gestionarea lor, avertizează experţii.
Prima epidemie locală de chikungunya pe continent a fost raportată în Italia în 2007, iar în 2010 Croaţia a înregistrat o creştere a cazurilor de dengue.
Între timp, temperaturile mai ridicate şi schimbările climatice creează condiţii mai favorabile pentru supravieţuirea şi răspândirea vectorilor precum ţânţarii şi căpuşele în întreaga Uniune Europeană (UE).
Un studiu publicat în revista The Lancet în luna mai a constatat că mediul din Europa devine tot mai propice răspândirii bolilor transmise prin ţânţari.
Febra chikungunya este endemică în multe ţări (sub)tropicale şi provoacă epidemii recurente. Din cauza schimbărilor climatice, se poate răspândi, de asemenea, în regiuni până acum cruţate.
Chikungunya nu este endemică în Europa. Majoritatea cazurilor din UE sunt identificate la călătorii care au fost infectaţi în afara Europei continentale.
În prezent, doar două vaccinuri împotriva chikungunya sunt aprobate în Europa, un vaccin viu atenuat, Ixchiq, şi un vaccin cu particule asemănătoare virusului, numit Vimkunya. Fiind o boală neglijată care afectează în principal ţările cu venituri mici şi medii, vaccinurile nu au fost distribuite la nivel mondial.
Unul dintre acestea, Ixchiq, a fost retras temporar de pe piaţa UE în timp ce Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) i-a reevaluat siguranţa pentru persoanele peste 65 de ani, dar între timp restricţia a fost ridicată. Franţa a suspendat, de asemenea, utilizarea acestuia în aprilie, după trei spitalizări şi un deces în timpul unei campanii de vaccinare.
„Nu există un tratament specific pentru chikungunya, deci oamenii trebuie să evite înţepăturile de ţânţari”, a declarat Diana Rojas Alvarez, medic al OMS.
Corpul consultativ al OMS şi specialişti independenţi în domeniul vaccinurilor se vor reuni în săptămânile următoare pentru a lua în considerare eventuale recomandări. Deşi creşterea numărului de cazuri a atras atenţia publicului european abia recent, experţii în sănătate afirmă că multe regiuni se confruntă cu aceste ameninţări de ani buni.
La Réunion, o insulă franceză situată în Oceanul Indian, de exemplu, se confruntă cu epidemii recurente de boli tropicale precum Zika şi chikungunya din 2018, pe măsură ce populaţia de ţânţari tigru a crescut.
Organizaţia internaţională non-profit DSW a declarat că „este momentul potrivit” pentru introducerea de proceduri accelerate de evaluare pentru aceste tratamente în UE şi pentru stimularea cercetării „în domeniul bolilor neglijate, nu doar atunci când aceste boli devin mai frecvente în Europa”.
Lisa Goerlitz, şefa activităţilor de promovare a politicilor publice ale DSW la nivelul UE, a subliniat că viitoarele negocieri privind bugetul Uniunii Europene, împreună cu noul mecanism de finanţare prin Programul pentru Pregătire şi Răspuns în Situaţii de Urgenţă Sanitară (HERA), reprezintă o ocazie esenţială pentru ca autorităţile europene să acorde prioritate acestei ameninţări sanitare aflate în creştere.
Noua strategie a UE pentru contramăsuri medicale, anunţată la începutul lunii iulie, include o concentrare pe bolile transmise prin înţepăturile insectelor purtătoare de virusuri precum ţânţarii sau căpuşele. Totuşi, documentul oferă puţine detalii despre modul în care organismul european pentru urgenţe sanitare, HERA, va convinge statele membre să distribuie dozele esenţiale de vaccin.
Săptămâna trecută, şefa HERA, Florika Fink-Hooijer, a declarat că „numărul cazurilor nu este în scădere” şi a precizat că, în acest context, Comisia Europeană intenţionează să extindă parteneriatele globale în perioada următoare.
