Cercetarea medicală caută constant soluţii pentru bolile genetice rare, pentru care opţiunile terapeutice sunt foarte limitate. Uneori, medicamente deja existente pentru alte afecţiuni pot avea efecte neaşteptate şi utile în astfel de boli.
Un medicament cunoscut mai ales pentru tratamentul disfuncţiei erectile ar putea avea beneficii şi într-o boală genetică rară care afectează creierul şi muşchii.
Un studiu pilot arată că sildenafilul, substanţa activă din Viagra, poate ameliora simptomele la pacienţi cu sindrom Leigh.
Rezultatele au fost raportate miercuri, în revista ştiinţifică Cell de cercetători de la Charité - Universitätsmedizin Berlin, împreună cu echipe de la Heinrich Heine University Düsseldorf (HHU), University Hospital Düsseldorf (UKD) şi Fraunhofer Institute for Translational Medicine and Pharmacology (ITMP) din Hamburg.
Sindromul Leigh este o afecţiune congenitală care afectează creierul şi muşchii şi este provocată de o tulburare a metabolismului energetic al celulelor. Boala apare de obicei în copilăria timpurie şi evoluează progresiv.
Pacienţii pot dezvolta convulsii epileptice, slăbiciune musculară şi paralizii, iar dezvoltarea cognitivă poate fi afectată. Speranţa de viaţă este redusă, iar în prezent nu există tratamente medicamentoase aprobate pentru această boală.
În studiul pilot, cercetătorii au administrat sildenafil în mod continuu la şase pacienţi cu sindrom Leigh, cu vârste între 9 luni şi 38 de ani.
În decurs de câteva luni, pacienţii au prezentat îmbunătăţiri, în special ale forţei musculare.
În unele cazuri, simptomele neurologice au dispărut.
Pacienţii şi-au revenit, de asemenea, mai rapid după crize metabolice - episoade în care metabolismul energetic al organismului este suprasolicitat şi care pot agrava brusc evoluţia bolii.
Potrivit lui Markus Schuelke, medic şi cercetător la Departamentul de Neurologie Pediatrică al Charité şi unul dintre autorii principali ai studiului, efectele observate au fost uneori marcante.
„De exemplu, la un copil aflat în tratament cu sildenafil, distanţa parcursă pe jos a crescut de zece ori, de la 500 la 5.000 de metri”, a explicat prof. dr. Markus Schuelke, citat într-un comunicat.
„La un alt copil, terapia a suprimat complet crizele metabolice care apăreau aproape lunar, iar un alt pacient nu a mai suferit de crize epileptice”, a precizat dr. Schuelke.
Cercetătorii subliniază însă că aceste rezultate trebuie confirmate în studii mai ample. Chiar şi aşa, efectele observate pot îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii pacienţilor cu sindrom Leigh.
Identificarea unor tratamente pentru această boală este dificilă, deoarece afecţiunea este rară: aproximativ un copil din 36.000 este diagnosticat cu sindrom Leigh.
Numărul redus de pacienţi îngreunează realizarea studiilor clinice şi impune colaborarea între centre medicale din mai multe ţări.
În plus, cercetătorii nu pot preleva direct ţesut cerebral sau nervos de la pacienţi pentru a studia mecanismele bolii.
Pentru a identifica medicamente potenţial utile, echipa de cercetare a recurs la metode experimentale de laborator. În primul pas, cercetătorii au prelevat celule din pielea pacienţilor şi le-au transformat în celule stem pluripotente induse - acele celule capabile să se diferenţieze în mai multe tipuri celulare. Din aceste celule au fost obţinute celule nervoase care prezentau aceeaşi disfuncţie metabolică observată la pacienţi.
Ulterior, cercetătorii au testat peste 5.500 de substanţe active deja aprobate pentru alte boli sau pentru care existau date extinse privind siguranţa şi eficacitatea. Efectele acestor substanţe au fost analizate asupra celulelor nervoase cultivate în laborator.
Potrivit doctorului Ole Pless, autor senior al studiului de la Fraunhofer Institute for Translational Medicine and Pharmacology, acesta este cel mai amplu program de testare a medicamentelor realizat până acum pentru sindromul Leigh.
Rezultatele au arătat că sildenafilul, printre alte substanţe testate, a îmbunătăţit funcţia electrică a celulelor nervoase.
Rezultatele au fost susţinute şi de experimente suplimentare.
În organoizi cerebrali - replici 3D miniaturale ale creierului, crescute în laborator - substanţa a stimulat creşterea celulelor nervoase.
În modele animale, medicamentul a îmbunătăţit metabolismul energetic şi a crescut durata de viaţă.
Folosind organoizi cerebrali precum acesta - replici tridimensionale ale creierului, cu diametrul de doar câţiva milimetri - cercetătorii au testat în laborator efectul medicamentului. Organoizii au fost obţinuţi din celule stem ale pacienţilor, reproducând astfel caracteristicile clinice ale sindromului Leigh. În roşu: celule progenitoare neuronale; în albastru: celule nervoase. Credit: HHU, Stephanie Le, AG Prigione, 11 martie 2026
Pe baza acestor rezultate, cercetătorii au decis să administreze sildenafil în cadrul unor terapii individuale la şase pacienţi cu sindrom Leigh.
Un factor important în această decizie a fost faptul că există deja date detaliate privind siguranţa utilizării pe termen lung a medicamentului la copii, deoarece substanţa este folosită şi în tratamentul hipertensiunii pulmonare la sugari.
Primul pacient a fost tratat la Charité, iar după apariţia rezultatelor pozitive alţi pacienţi au fost trataţi în Düsseldorf, München şi Bologna.
Medicamentul a fost, în general, bine tolerat de toţi pacienţii.
Pe baza rezultatelor publicate, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a acordat sildenafilului statutul de medicament orfan, destinat tratării bolilor rare. Acest statut permite un proces de dezvoltare şi evaluare accelerat pentru terapiile destinate afecţiunilor rare.
Pentru a confirma rezultatele obţinute şi pentru a evalua posibilitatea aprobării acestui tratament pentru tratamentul sindromului Leigh, cercetătorii pregătesc un studiu clinic european controlat cu placebo. Studiul va fi realizat în cadrul proiectului SIMPATHIC EU.
