Aproape 20 de milioane de persoane mor în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare, principala cauză de deces la nivel mondial. Cercetări recente indică tot mai clar că microorganismele care trăiesc în intestin sunt implicate în numeroase procese metabolice ale organismului. Un studiu realizat în Coreea de Sud arată că modificările compoziţiei microbiomului intestinal pot fi asociate cu dislipidemia, o tulburare a nivelurilor de grăsimi din sânge care apare adesea înaintea bolilor cardiovasculare.
Dislipidemia, caracterizată prin niveluri anormale ale lipidelor din sânge, apare frecvent înainte de instalarea simptomelor bolilor cardiovasculare.
Deşi mai multe studii au sugerat că microbiomul intestinal contribuie la modul în care organismul produce, reglează şi degradează lipidele, legătura exactă dintre aceste procese a rămas puţin cunoscută.
Un studiu, publicat miercuri, în revista Microbiology Spectrum, oferă noi date despre această relaţie.
Cercetătorii au identificat tipuri de bacterii intestinale care apar mai frecvent la persoanele cu dislipidemie decât la cele cu valori normale ale colesterolului şi trigliceridelor.
Analiza a evidenţiat, totodată, diferenţe semnificative în structura comunităţilor microbiene intestinale dintre cele două grupuri.
Autorii studiului consideră că înţelegerea rolului microbiotei intestinale în producţia şi metabolismul lipidelor ar putea deschide calea către intervenţii sau strategii bazate pe microbiom pentru persoanele cu risc de boli cardiovasculare.
„Dislipidemia este frecventă şi de multe ori nu produce simptome”, a declarat Han-Na Kim, doctor în genetică şi coordonator al studiului la Samsung Advanced Institute for Health Sciences and Technology din cadrul Universităţii Sungkyunkwan (SKKU) din Seul.
Potrivit cercetătoarei, analiza modificărilor microbiene în această etapă poate oferi indicii despre schimbările biologice care apar înainte de manifestarea clinică a bolilor cardiovasculare.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat probe de scaun şi de sânge de la 1.384 de participanţi, dintre care 895 aveau dislipidemie.
Participanţii au fost încadraţi în această categorie dacă analizele de sânge indicau valori crescute ale trigliceridelor, colesterolului total sau colesterolului cu densitate mică (LDL), ori valori scăzute ale colesterolului cu densitate mare (HDL), cunoscut drept „colesterolul bun”.
Echipa a utilizat secvenţiere metagenomică globală, o metodă care analizează simultan întregul material genetic al microorganismelor dintr-o probă, pentru a identifica speciile bacteriene şi pentru a deduce căile metabolice pe baza genelor microbiene.
Aceeaşi abordare a fost folosită şi pentru analiza rezistomului - ansamblul variaţiilor genetice asociate rezistenţei la antimicrobiene -, însă cercetătorii nu au observat diferenţe semnificative statistic între cele două grupuri.
Rezultatele au arătat niveluri mai ridicate ale bacteriei Bacteroides caccae la participanţii cu dislipidemie. Studii anterioare au asociat această bacterie cu procese inflamatorii şi metabolice.
În schimb, la persoanele fără dislipidemie au fost identificate mai frecvent bacteriile Coprococcus eutactus şi Coprococcus catus. Aceste microorganisme produc acizi graşi cu lanţ scurt, compuşi care, în cercetări anterioare, au fost legaţi de efecte antiinflamatoare şi de alte beneficii pentru sănătate.
„Dislipidemia pare să fie asociată cu o reducere a bacteriilor legate de stabilitatea metabolică şi cu o creştere a unor tipuri microbiene care pot reflecta modificări ale metabolismului lipidelor şi ale proceselor inflamatorii”, a explicat Han-Na Kim.
Cercetătoarea a subliniat însă că rezultatele nu indică o bacterie anume ca posibilă ţintă terapeutică. Mai degrabă, datele sugerează importanţa echilibrului ecologic al întregii comunităţi microbiene din intestin.
„Viitoarele eforturi de cercetare ar trebui să urmărească restabilirea echilibrului funcţional al comunităţii microbiene, nu intervenţia asupra unui singur microorganism”, a precizat Kim.
Potrivit autorilor, studiile viitoare ar putea analiza strategii specifice care să ajute la menţinerea sau refacerea funcţiilor microbiene asociate cu echilibrul lipidic şi metabolic.
