Hipertensiunea arterială, o afecţiune frecventă şi adesea fără simptome, ar putea avea la origine mecanisme mai complexe decât s-a crezut. Un nou studiu indică faptul că anumite procese din creier ar putea contribui direct la creşterea tensiunii arteriale, deschizând perspectiva unor abordări terapeutice diferite.
Oamenii de ştiinţă au analizat rolul unei regiuni din trunchiul cerebral, numită regiunea parafacială laterală, parte a celei mai vechi structuri a creierului, responsabilă de funcţii automate precum respiraţia, digestia şi ritmul cardiac.
Această regiune este implicată în expiraţiile forţate, cum sunt cele din timpul râsului, efortului fizic sau tusei. Aceste expiraţii sunt generate de contracţia muşchilor abdominali, spre deosebire de respiraţia normală, în care aerul este eliminat pasiv, datorită elasticităţii plămânilor.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea din Auckland, din Noua Zeelandă, iar rezultatele au fost publicate în revista Circulation Research.
Cercetătorii au descoperit că regiunea parafacială laterală este conectată şi la nervi care determină constricţia vaselor de sânge, ceea ce duce la creşterea tensiunii arteriale. În condiţii de hipertensiune, această zonă devine activă, iar atunci când a fost inactivată experimental, valorile tensiunii arteriale au revenit la normal.
Rezultatele sugerează că modificările tiparelor de respiraţie, în special cele care implică contracţii puternice ale muşchilor abdominali, pot declanşa hipertensiunea. Astfel, identificarea unui tip de respiraţie abdominală la pacienţii hipertensivi ar putea indica cauza şi ar putea orienta tratamentul.
O altă etapă a cercetării a analizat dacă această regiune cerebrală poate fi influenţată medicamentos. Administrarea directă de medicamente care acţionează asupra creierului este dificilă, deoarece acestea nu vizează selectiv o zonă anume.
Ulterior, echipa a identificat că regiunea parafacială laterală este activată de semnale provenite din afara creierului, de la corpii carotidieni - mici structuri situate la nivelul gâtului, în apropierea arterei carotide, care detectează nivelul de oxigen din sânge. Aceste structuri pot fi ţintite în siguranţă prin tratament medicamentos.
Cercetătorii testează în prezent un medicament reutilizat, conceput pentru a reduce activitatea corpilor carotidieni şi, indirect, pentru a inactiva această regiune cerebrală fără a acţiona direct asupra creierului.
Descoperirea ar putea duce la dezvoltarea unor noi tratamente pentru hipertensiunea arterială, în special la pacienţii cu apnee în somn, la care corpii carotidieni sunt activaţi în timpul episoadelor de oprire a respiraţiei pe timpul nopţii.
