Un simplu test din salivă ar putea schimba radical modul în care este diagnosticată insuficienţa cardiacă, o afecţiune de care suferă milioane de persoane în întreaga lume.
Recenta pandemie de Covid-19 a stimulat interesul pentru metode de diagnostic neinvazive, uşor accesibile şi rapide. Saliva s-a dovedit un mediu biologic valoros pentru depistarea bolilor sistemice, deoarece reflectă fidel modificările din organism.
O echipă de cercetători australieni a dezvoltat un biosenzor capabil să detecteze rapid un biomarker specific al insuficienţei cardiace, oferind o metodă rapidă, neinvazivă şi accesibilă pentru identificarea bolii.
Potrivit specialiştilor de la Centrul de Excelenţă în Biologie Sintetică al Universităţii Tehnologice Queensland (QUT), simptomele timpurii ale insuficienţei cardiace sunt adesea vagi, iar pacienţii ajung frecvent la tratament în stadii avansate.
Studiul, publicat online, care va apărea în numărul din decembrie al revistei Biosensors and Bioelectronics: X, ar putea face screeningul insuficienţei cardiace mult mai accesibil, în special pentru comunităţile izolate sau cu resurse medicale limitate.
În prezent, diagnosticul acestei boli se bazează pe analize de sânge, examinări clinice şi investigaţii imagistice costisitoare, care pot întârzia identificarea timpurie a afecţiunii.
Biomarkerul S100A7, utilizat în acest test, a fost identificat de echipa de la Universitatea Griffith din Australia. În loc să folosească anticorpi naturali, cercetătorii au aplicat o tehnică inovatoare numită afişaj ARNm (ARN mesager) pentru a construi de la zero proteine sintetice capabile să recunoască markerul cardiac.
Din milioane de variante create, cercetătorii le-au selectat cele mai eficiente, apoi le-au produs în bacterii, un proces comparabil cu fermentarea berii, dar destinat proteinelor. Această metodă de biologie sintetică este mai rapidă şi mai ieftină decât cele tradiţionale şi poate fi adaptată pentru alte boli prin schimbarea biomarkerului-ţintă.
În mod normal, persoanele sănătoase au niveluri mai scăzute ale proteinei S100A7 în salivă, în timp ce pacienţii cu insuficienţă cardiacă prezintă concentraţii de aproximativ două ori mai mari. Testul poate identifica cu precizie această diferenţă.
Într-un studiu efectuat pe 31 de pacienţi cu insuficienţă cardiacă, noul biosenzor a obţinut rezultate comparative cu testele medicale standard în 81% din cazuri, şi a fost mai eficient în excluderea cazurilor fără boală (82% precizie, comparativ cu 52% pentru testele standard).
Acest tip de test, uşor de utilizat la punctul de îngrijire, ar putea reduce semnificativ presiunea asupra laboratoarelor medicale şi spitalelor. De asemenea, ar permite o monitorizare personalizată a sănătăţii, ajutând pacienţii să detecteze din timp semnele unei afecţiuni şi să urmărească evoluţia acesteia.
Deşi studiul a fost de dimensiuni reduse şi sunt necesare cercetări suplimentare înainte de aplicarea clinică, rezultatele iniţiale sunt promiţătoare. Cercetătorii lucrează deja la extinderea capacităţii testului pentru a identifica o varietate mai mare de concentraţii ale proteinelor şi cred că aceeaşi tehnologie poate fi adaptată şi pentru alte boli.
După cum explică dr. Roxane Mutschler de la QUT, sistemul funcţionează „ca un instrument multifuncţional”: mecanismul de bază rămâne acelaşi, dar poate fi modificat pentru a identifica diverse probleme de sănătate.
Studiul a fost realizat în colaborare de QUT împreună cu specialişti de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO), Universitatea Griffith şi mai multe spitale din Queensland, cu finanţare din partea Consiliului Naţional Australian pentru Sănătate şi Cercetare Medicală şi a Consiliului Australian de Cercetare.
