Nivelurile foarte ridicate ale lipoproteinei(a) sunt asociate cu un risc semnificativ mai mare de evenimente cardiovasculare majore pe parcursul a 30 de ani la femeile iniţial sănătoase, arată un studiu de cohortă amplu, desfăşurat pe termen lung. Asocierea este evidentă în special la valorile extreme, în timp ce creşterile uşoare sau moderate nu par să aducă un risc suplimentar semnificativ.
Lipoproteina(a) este un factor de risc cunoscut pentru bolile cardiovasculare, iar concentraţia sa plasmatică este determinată în principal genetic.
Nivelurile acestei molecule asociate cu colesterolul „rău” se stabilesc foarte devreme, în primii doi ani de viaţă, şi rămân relativ constante ulterior. Astfel, o persoană este expusă practic aceluiaşi nivel pe aproape tot parcursul vieţii.
Din acest motiv, o singură măsurare efectuată la vârsta adultă oferă, în general, o imagine fidelă a nivelului pe care această moleculă îl va avea şi în anii următori.
În strategiile de prevenţie cardiovasculară, lipoproteina(a) este greu de gestionat; deşi poate fi uşor identificată prin testare, este dificil de influenţat prin măsuri terapeutice.
Nivelul lipoproteinei(a) este determinat în mare parte de gene şi nu se modifică semnificativ de-a lungul vieţii. De aceea, un singur test ar putea fi suficient pentru a şti dacă o persoană are valori mari. Problema este că, în prezent, există puţine metode eficiente prin care aceste valori să poată fi reduse.
Schimbările de stil de viaţă şi tratamentele folosite în mod curent scad foarte puţin nivelul lipoproteinei(a) din sânge, astfel că, după identificarea unei valori crescute, opţiunile de intervenţie sunt limitate.
Studii anterioare au asociat lipoproteina(a) crescută cu boala cardiovasculară aterosclerotică, stenoza de valvă aortică şi mortalitatea cardiovasculară.
Totuşi, doar o parte mică din populaţie pare să aibă un risc cardiovascular cu adevărat crescut din cauza lipoproteinei(a), iar acest lucru face dificil de stabilit de la ce valori testarea şi măsurile preventive devin justificate.
În plus, nu este clar dacă scăderea izolată şi eficientă a lipoproteinei(a) reduce riscul cardiovascular, ceea ce complică strategiile de prevenţie.
Într-un studiu, publicat în revista JAMA Cardiology, pe 7 ianuarie, cercetătorii au analizat relaţia dintre nivelurile iniţiale de lipoproteină(a) şi riscul cardiovascular pe o perioadă de 30 de ani.
Analiza a comparat riscul cardiovascular în funcţie de diferite intervale de valori ale lipoproteinei(a), a poziţiei fiecărei persoane în distribuţia populaţiei şi a relaţiei dintre nivelul acestei molecule şi risc, evaluată continuu prin metode statistice.
Analiza a inclus participante din Women’s Health Study, urmărite din 1993 până în ianuarie 2023. La momentul iniţial, femeile nu aveau antecedente de boli cardiovasculare, cancer sau alte afecţiuni cronice majore. Acestora le-au fost recoltate probe de sânge pentru analize biochimice şi pentru obţinerea materialului genetic necesar analizelor ADN, iar informaţiile despre stilul de viaţă şi datele demografice au fost colectate prin chestionare. Determinarea lipoproteinei(a) a fost disponibilă pentru 27.748 de femei, cu o vârstă mediană de 53 de ani.
Analizele genetice s-au concentrat pe femeile de origine europeană confirmată genetic, pentru varianta LPA rs3798220, asociată cu niveluri mai mari de lipoproteină(a). Cohorta genetică a inclus cel puţin 23.179 de participante. Evenimentele urmărite au fost evenimentele cardiovasculare majore, boala coronariană, accidentul vascular cerebral ischemic şi decesul de cauză cardiovasculară.
Pentru a calcula riscul de apariţie a evenimentelor cardiovasculare, cercetătorii au folosit un tip de analiză statistică (modelul Cox) care ţine cont de vârstă şi de alţi factori ce pot influenţa rezultatele, astfel încât comparaţiile să fie cât mai corecte.
Cercetătorii au analizat nivelul lipoproteinei(a) ca pe o valoare care poate creşte treptat, nu doar ca pe un rezultat „normal” sau „crescut”, pentru a vedea exact de la ce nivel începe să crească riscul. În paralel, au comparat riscul cardiovascular între femeile cu diferite variante ale genei LPA rs3798220.
Rezultatele indică faptul că femeile cu niveluri foarte mari de lipoproteină(a) au avut, pe parcursul a 30 de ani, o probabilitate cu aproximativ 54%–74% mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular major, comparativ cu cele cu valori scăzute.
Această diferenţă relativă se traduce printr-un risc absolut de boală cardiovasculară cu aproximativ 10% mai mare comparativ cu femeile cu niveluri scăzute.
Pe măsură ce nivelul lipoproteinei(a) a fost mai mare, numărul femeilor care au dezvoltat în timp evenimente cardiovasculare majore a crescut. Creşterea riscului a devenit vizibilă de la valori de cel puţin 30 mg/dL şi a fost şi mai accentuată la valori foarte mari, de 120 mg/dL sau peste.
Analizele arată că riscul cardiovascular crescut apare în special la femeile cu valori foarte mari ale lipoproteinei(a). Comparativ cu femeile care aveau niveluri foarte scăzute, cele cu valori de 120 mg/dL sau mai mult, precum şi cele cu peste 131 mg/dL, au avut un risc semnificativ mai mare de evenimente cardiovasculare majore.
Şi în cazul bolii coronariene s-a observat acelaşi model: riscul a început să crească atunci când lipoproteina(a) a depăşit 30 mg/dL şi a devenit mult mai mare la valorile foarte ridicate, de 120 mg/dL şi peste, respectiv peste 131 mg/dL.
În cazul accidentului vascular cerebral ischemic şi al decesului de cauză cardiovasculară, creşterea riscului a fost observată doar la femeile cu cele mai mari valori ale lipoproteinei(a).
Femeile cu valori ale lipoproteinei(a) de cel puţin 131 mg/dL au avut un risc mai mare decât cele cu valori foarte mici, sub 11 mg/dL. Pentru pragul de 120 mg/dL, deşi riscul părea mai mare, diferenţa nu a fost suficient de clară din punct de vedere statistic.
La femeile cu niveluri foarte mari de lipoproteină(a), numărul cazurilor de boală coronariană a crescut rapid după aproximativ cinci ani de urmărire.
Din punct de vedere genetic, femeile care aveau o singură copie a variantei LPA rs3798220 asociate cu niveluri mai mari de lipoproteină(a) au prezentat un risc cu 27% mai mare de evenimente cardiovasculare majore pe parcursul a 30 de ani, comparativ cu femeile fără această variantă. Numărul femeilor care aveau două copii ale variantei respective a fost foarte mic, astfel că riscul pentru acest grup nu a putut fi evaluat separat.
Autorii concluzionează că nivelurile foarte mari de lipoproteină(a) sunt asociate cu un risc cardiovascular crescut pe termen lung la femeile iniţial sănătoase.
Având în vedere că schimbările de stil de viaţă şi tratamentele disponibile în prezent reduc doar puţin nivelul lipoproteinei(a), testarea concentrată pe depistarea valorilor foarte mari ar putea fi utilă pentru a identifica persoanele cu cel mai mare risc, care ar putea beneficia cel mai mult de măsurile preventive actuale şi de tratamente ţintite asupra lipoproteinei(a).
